Posts Tagged 'popor'

Banci sexiste

Am fost la banca, dupa multa vreme.
La tejeghea, doua tinerele tip aspirante refuzate de ceva agentie de modeling.
Nici frumoase, nici urate, dar dotate.
Una peste si cealalta sub norma. De aia de 90-60-90 vorbersc.
Zaceau pe scaune.
– Vreau si eu sa ….
– Da, cum sa nu, veniti la mine, sare cea sub norma.
Ma duc, vreau sa … uitati, si ii dau actele.
– Sa stiti ca dureaza nitel.
– Stiu, sistemul merge greu, are si module in Fox.
– ?????
Baga foi, scoate foi, semnez, mai astept putin …
– Dumneavoastra ati mai fost la noi !
– Da, ani de zile.
– Acuma va reactivez in sistem, d’aia trebuie sa semnati si foaia asta.
– Adica acuma sunt activ, si inainte eram pasiv ?
Moment de procesare multipla a subdotatei.
– Intre timp supradotata a iesit si a intrat de mai multe ori de dupa tejghea.
Imposibil sa ma intorc ca sa admir peisajul, se facuse deja coada in spatele meu si ar fi fost prea pe fata admiraria mea.
Prea incorecta politic si a hartuire sexuala.
– Mai dureaza putin procesarea
– Inteleg, dureaza pana devi activ, daca ai fost pasiv.
– Moment de procesare multipla a subdotatei.
– DE GAY VORBEAM ….
– Aaaaa … gata, puteti semna sa va luati banii, zice ea jenata, de inteles sau de cat timp statusem la tejghea.
Se facuse deja coada in spatele meu, dar am mai stat si uitandu-ma la ea imi potriveam banii si „foile” in portofel.
Zambea detasat asigurandu-ma ca nu intelesese nimic.
Asa ca am plecat iar coada a rasuflat usurata.

Reclame

Iubesc fumatorii

Stau si ma tavalesc de ras cum isi dau oamenii „doctorate in fum”.
Da la Dan Alexe​ si Coja Ion​, pana la miile de „dacopati” incrancenati, toti scriu kilometri de dizertatii despre CE AU CITIT si nu ce au trait, acum 2.000 de ani.
Romanii au invatat latina de la romani, ba nu, „italienii” au invatat latina de la daci !
Recunosc ca nu m-am putut abtine la a baga si eu multe fitile „lingvistigo-genetice” ! :))))
Dar ….trebuie sa subliniez ca ocupatia lor este meritorie.
Si nu glumesc.
Chiar foarte meritorie in comparatie cu cea a devalizatorilor de fabrici, uzine, banci, paduri si care au ca scop in viata doar „subminarea economiei nationale” !
In primul rand pentru ca ocupatia … este pur intelectuala.
Beneficiile materiale sunt minime si doar dupa ani de munca prin biblioteci, academi etc.
Deci nici macar de inselatorie nu-i poti acuza.
Dar ii pot acuza de fuga in fata realitatii !
Iar realitatea este ca eu personal am vazut „istoria” schimbandu-se de cel putin 3 ori in 64 de ani.
1. Locomotiva cu aburi a fost inventata in 1804 de Mateovici Muratovici la Kiev.
2. Vasile Lupu si Matei Basarab au fost domnitori imperialisti si expansionisti.
3. In 1907 taranii din Flamanzi s-au rasculat pentru ca mureau de foame.
4. Tovarasul Ceausescu priveste intodeauna la stanga … in poze !
5. Paunescu este cel mai mare poet roman.
6. Prietenia americano-romana este seculara.
7. etc …….
Cele 7 puncte de mai sus sunt „istorie”. 🙂
Realitatea este altceva.
Ea este in primul rand statistica.
La anul 100 existau …”10.000″ de volume/carti in biblioteca Senatului Roman. Ala de la Roma. 🙂
Tot la acel an mai existau „50.000” de volume in posesia unor cetateni privati, mai filosofi de felul lor.
Cate s-au pastrat pana azi ?
In perioada de glorie, Cetatrea Romei avea 1 milion de locuitori si … „100.000” de cladiri.
Cate cladiri s-au pastrat pana azi ?
Si mai grav, nici macar toate picturile lui Michelangelo nu s-au pastrat pana azi !
Cu smerenie, va atentionez pe toti, lingvisti sau dacopati, dpdv statistic ce s-a pastrat din perioadele „antice” are, tot statistic, sansa sa fie doar 1% relevant si adevarat in acelasi timp.
Pentru ca si conducatorii de atunci manipulau istoria !!!
Pentru ca razboaiele si cataclismele nu cruta „operele de arta/monumentele de referinta”, ci distrug aleatoriu.
Sansa ca arheologic sau lingvistic, sa determinam cu preciziune cine cui i-a dat este inexistenta, pana aterizeaza extraterestrii si ne spun cum au manipulat „EI” istoria si limbile ! 🙂
Dar … continuati.
Exercitiul intelectual este net superior celui „financiar”. 🙂

Mă vând !

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Nu săriţi ca n-am dat faliment si nici nu mi-au sărit siguranţele.
Pur si simplu mă vând !
Cică aşa e la moda, sa te cumpere cineva.
Asta ar fi un fel de boundage dar nu sexual, ci social.
Cică prima data ai avea senzaţiile cele mai tari, apoi se mai estompează dar devii dependent ! 🙂
Ideea mi-a venit după ce am văzut tot felul de scriituri despre ăştia de la DNA.
Cică s-au vândut americanilor după ce au fost şcoliţi in SUA.
O fi. Nu prea ii iubesc eu pe americani, ca de altfel nici pe ruşi, chinezi, romani etc.
Dar chiar aşa de prosti, incot sa cumpere rahaţi spălaţi de ploaie nu-i cred.
Aşa ca făcui socoteala ce ştiu, in cate graiuri mă descurc, ce as mai fi in stare sa fac si concluzionai ca musai trebuie sa găsesc comparator !
In fond ofer marfa de calitate.
Despre mine n-o sa zică nimeni ca m-am lăudat cu excedent bugetar la televiziuni, in timp ce in fiecare luna împrumut miliarde ca sa acopăr deficitul bugetar si ca sa plătesc ratele la împrumuturile anterioare !
Eu sunt marfa de calitate si cu garanţie pe viata, deoarece n-o sa fiu acuzat niciodată de subminarea economiei naţionale si linşat de populaţie.
Mă vând !
De preferinţa la extratereştrii.
Sa mă facă telepat si hipnotizator.
Sa trec prin fata instituţiilor de stat, ministerelor, firmelor etc., si sa gândesc:
-„Care ai furat economia naţionala, care ai luat/dat spaga, scrie un cec câtre ANAF.”
– Si scrie pe cec, toţi banii pe care ii ai.
Daca te deranjează faza cu cec-ul …. precis ai o funie in dulap, o fereastra la et. 10 sau trece un autobuz pe strada unde ai biroul.”
Mă vând.
Mă vând.
Mă vând.
Mă vând.
Mă vââââând!!!!!

„Latinisti” sau „dacisti” ?

Interesant si incitant !
http://ioncoja.ro/lingvistica/romanitate-etnica-si-romanitate-lingvistica-2/

Dar cum la „cuvinte” nu ma pricep, o sa dau jos din pod „numaratul”, politica, militaria si cateva notiuni elementare de sociologie si psihologie. 🙂
La final o sa vorbim si despre genetica. 🙂
Nu pentru ca dl. profesor Cojan n-ar avea dreptate, ba din contra, eu pun pariu ca mai sunt inca xxx cuvinte RARE ce apartin de latina elevata a lui …. Marcus Tullius Cicero si nu de latina vulgara, ce o sa fie gasite in lexicul actual romanesc.
Sau cuvinte ce apartineau de latina vulgara, dar in cadrul unui limbaj tehnic, strict specializat, cunoscut doar de … „constructorii de catapulte”.

Si ca sa nu fiu inteles gresit, afirm de la inceput ca razboiul dintre „latinisti” si „dacisti”, este de multa vreme un razboi al „umbrelor” si in special al orgoliilor.
Pana acum.
Si spun acest lucru pentru ca Istoria este o dama cu fite, care se dezbraca doar cand vrea ea ! 🙂
Deocamdata doar surade, dar … poate ca maine, mine isi da jos fustele si o sa privim uimiti „Biblioteca din Sarmisegetuza” ! 🙂
Sau ceva documente de la Vatican, cine stie !

Sa incepem cu:
„Numaratoarea:
Imperiul Roman avea cam 30 de Legiuni, adica ceva in jur de 180.000 de soldati.
O legiune avea cam 4.000-6.000 de soldati.
Si niste trupe auxiliare, si niste sclavi, si niste „unii” si unele” care umblau si traiau de pe urma soldatilor, la fel ca in toate vremurile.
Astia n-au fost numarati ! 🙂
In primul razboi dacic (101-102), romanii au ocupat doar actualele regiuni „Oltenia” si „Banat”.
In cel de al doilea (105-106) s-au suparat si au adus 10 legiuni, adica 60.000 de soldati „romani”.
Se presupune ca au mai fost inca 60.000 de „trupe de stransura”, adica legiuni formate pe teritoriul aliatilor.
Adica la fel ca domnii din „Blackwater” despre care se spune care opereaza in Ucraina, fara sa stie o boaba de ucrainiana sau rusa.
Ca asa e la razboi.
Cat a ocupat Imperiul Roman din „Dacia” ?
Ei lasa sa se inteleaga ca toata. D’aia au si botezat-o Dacia Felix. 🙂
Socoteala si documentele ne arata ca au ocupat ceva pe la 40% din teritoriul populat de „triburile dacice” !
Tot socotelile „militaristilor” ne spun ca acestei forte de 120.000 de oameni, Decebal s-ar fi impotrivit cu 50.000 de oameni
Iar Pliniu cel Tanar, guvernatorul Bitiniei, prin scrisoarea adresata in anul 112 d.Hr. imparatului Traian, ne spune ca Decebal a cerut ajutor militar si regelui part Pacorus, prin intermediul lui Callidromus, trimis in acest scop la Ctesifon, cale de peste 3000 km.
Au venit sau nu partii, habar nu am, dar stima noastra si mandria, intrucat este clar ca primul razboi mondial s-a desfasurat in Dacia ! 🙂
Tot „militaristii” astia socotesc ca numarul de mobilizabili si incorporabili este direct proportional cu numarul populatiei, aplicand corectiile de rigoare in functie de epoca, sistem social si educatie !
Una peste alta se estimeaza ca populatia „Daciei”, condusa sau nu de Decebal, era de cca 5,5 milioane de suflete.
OK, era mai mare decat Romania de la 1850, cand Modova avea 1,5 milioane de locuitori si Tara Romaneasca doar un milion, intrucat „Dacia” se intindea de la Balaton la Crimea si de la Dunare la jumatatea Ucrainei !
Ce-au ocupat cei 60 de mii de romani si cei 60 de mii de aliati ai lor ?
Sudul actualei Romani, fara Dobrogea ! (daca gresesc in privinta Dobrogei, n-ar importanta pentru demonstratie !)
Peste … 50% din triburile dacice n-au vazut picior de civilizator roman.

Politica
Pe parcursul intregii istorii, ocupantii au civilizat „colaborationistii” si nu popoarele!!!
„Ion” n-a schimbat itarii cu salvarii, dar „elitele” romanesti si nu numai, …da !
„Ion” nu stia o boaba turceste sau greceste (pe vremea dommnilor veniti din cartierul Fanar al Istambulului), dar boierii …da, si le mai invatau si pe boierese !
Istoria recenta ne mai arata insa si niste paradoxuri, niste aberatii……
Ocupatia tarista, nu ne-a adus rusa, nu ne-a rusificat, ci ne-a frantuzit!
De ce ? Pentru ca toata nobilimea scapatata a Europei se angaja in armata Tzarista !!!
Ocuparea tarilor romanesti s-a facut cu ofiterime, intelectualitate in acele timpuri, de „stransura”, pentru care franceza era limba internationala !
Dacia a fost „aliata Romei doar 3 ani ! Intre 102 si 105. Decebal a fost acceptat de Roma ca rege vasal doar 3 ani !
Nu „frantuzesti” Dacia in 3 ani, oricat de cosmopoliti or fi fost dacii ! 🙂
Dacia a fost dusmanul numarul unu al Romei si romanii au procedat la fel ca in Iudeea, in anii 66–73 cand au distrus Ierusalimul si Templul si cetatea Mesada.
Doar 30 de ani dupa ocuparea Daciei, in 135, la inabusirea revoltei lui Shimon Bar Kohba (singurul „Mesia” acceptat de Templul iudaic), sunt omorati „toti” evreii !
Cassius Dio povesteste ca 580.000 de evrei au fost omorati !
Flavius Josephus, cetatean roman de sorcinte evreiasca, pune si el sare pe rana ! (personajul este contestat „fizic” si despre „istoria” lui se zice ca a fost scrisa cel putin secole mai tarziu)
Iudeea este desfiintata si rebotezata Palestina, orasele capata alte nume, evreii care n-au fost omorati (zice Falavius ca mai intai evreii crestini au fost omorati) au fost alungati.
Represiune romana in Iudeea il face pe Hitler copil de tzata, daca ne raportam la numarul de locuitori din orice zona a lumii, in acei ani !
In Dacia ocupata, romanii au facut la fel !
TOTUL a fost trecut prin foc si sabie !

„Militaria”
La anul 100, cucerirea unui teritoriu insema macelarirea opozantilor urmata de distrugerea cetatilor, praduirea a tot pe ce se putea pune mana [facea parte din solda :)], violarea muierilor si luarea de scalavi !
In special de sclavi, pentru ca asa functiona Imperiul Roman si Sclavagist !!!
Se vantura printre „dacisti”, apropo de militarie o foarte mare tampenie !
Cica „Legiunea I Iovia Scythica”, „Legiunea a III-a Galica” etc, erau formate exclusiv din sciti sau din gali !!!!
Din punct de vedere militar asta este mai mult decat un tembelism feroce !
Cunostintele politico-militaro-administrative ale Imperiului Roman, ne spun ca Legiunea „Galica” de exemplu, nu era formata din gali pentru ca ar fi fost impotriva celor mai elementare reguli de „management”!
Ridicati privirea peste uluici, si o sa constatati ca :
Sergentul de melitie Gabor Laszlo care trebuie sa fie numit sef de post, primeste postul in comuna Leu, de langa Craiova si nu la Sancraieni de langa Miercurea Ciuc.
Idem dar viceversa 🙂 Ion Olteanu de la Leu, este numit la Sancraieni in ungurime.
Nu infiintezi Divizia Tudor Vladimirescu numai cu maghiari, ca sa o pui sa administreze „Har-Cov”
O socoteala de om cu scaun la cap, ne spune ca nici o legiune romana, stationata sau nu in Dacia, nu putea fi formata „fizic” exclusiv din „latini”.
Iar daca ne uitam la imensitatea Imperiului Roman, la putinatatea Italiei si la „babilonul” etnic ce ajunsese pana si Cetatea Romei, cea cu aproape un milion de locuitori, cred ca ar trebui sa ne fie clar ca toate legiunile romane erau si ele cate un mic Babilon.
Poate, si repet poate, „Galica” avea si un nucleu galic, dar si unul african, unul scit, unul …., si cu certitudine un nucleu dur de „latini”, adica structura de comanda si toata ierarhia, de la Legatus legionis pana la Siphonari si mai ales „trupele speciale”: Eques, Exploratores, Speculatores, Tesserarius, Venatores …
Adevarul este ca legiunile romane primeau nume de regiuni, pentru a cuceri, administra sau apara o anumita regiune ori pentru ca se evidentiasera in lupte in acea regiune. Legiunea a V-a devine si „Maceonica” abia dupa batalia de la Philippi si NU pentru ca era formata MAJORITAR din „macedoneni”!

Ce mai refuza sa inteleaga atat latinistii cat si dacistii este ca din punct de vedere militar:
1. Orice structura militara este oripilata de fraternizarea soldatilor proprii cu populatia ocupata !
2. Niciodata, nici un stat, n-a agreat „enclavizarea” unor parti din populatie. [Bascii sunt o eroare a naturii :)]

Urmatoarele legiuni au navalit, stationat, ocupat, administrat, simultan sau pe rand, pe teritoriul Daciei:
Legiunea I Adiutrix
Legiunea I Iovia Scythica
Legiunea I Italica
Legiunea a II-a Herculia
Legiunea a III-a Galica
Legiunea a IV-a Flavia Felix
Legiunea a V-a Macedonica
Legiunea a VII-a Claudia
Legiunea a VII-a Gemina Felix
Legiunea a XI-a Claudia
Legiunea a XIII-a Gemina
Din punct de vedere stric al principiilor militare, a „adunaturii” etnice din legiuni, a faptului ca pentru cel putin jumatate din legionari latina era limba de imprumut, dacii ar fi putut invata latina la fel ca spaniolii franceza : „Parler le français comme une vache espagnole” !

Este exclus avand in vedere mai relatiile reci dintre orice civilizator ocupant si orice ocupat, a faptului ca legiunile erau INCARTIRUITE in locatii fixe si aveau PROGRAM militar zilnic, sa fi asistat la asa o infratire intre picioare (ca la Universiada din anii ’50) incat populatia Daciei sa se dubleze in 10 ani cu o gramada de bitangi stiutori de latina elevata inca din scutece.

Despre „socio-psihologie”

Orice populatie ocupata isi transmite resentimentele fata de ocupant, cel putin 3 generatii. Adica cam 100 de ani.
106 + 100 = 206 !
Retragerea Aureliana a avut loc in 271 !
Rezulta ca civilizarea si latinizarea TUTUROR dacilor a avut loc in 65 de ani ! :((((
Si asta in conditiile in care romanii au ocupat DOAR sudul Romaniei de astazi !!!
Iar dacii erau „kileri profesionisti”, comparativ cu „romanii” de astazi !!!!
Nu uitati ca aruncarea in sulite pentru a transmite mesaje divinitatii, era pentru daci cea mai mare onoare.
Si ca muierile din ograda dacului, „se bateau” intre ele pentru a fi aleasa cea care urma sa il insoteasca pe drumul cel din urma pe raposat, prin taierea gatului de catre cea mai apropiata ruda a sotului !!!

Latinizare prin veteranii romani stabiliti in Dacia ? Prin populatii stramutate precum sasii si secuii ?
Sa fim seriosi !
Nici nu mai are importanta daca vorbeau o latina vulgara sau una din scrierile lui Cicero!
Doar un veteran dement s-ar fi stabilit intr-un sat de daci, ca sa cultive pamantul confiscat de la autohtoni.
Cei care s-au stabilit in Dacia au facut-o la 5 ore de mers cu calul de orice sat dac, cat mai aproape de un fort roman si macar in cete de cativa zeci !
Cei care au supravietuit pana dupa retragerea Aureliana, intr-o masa imensa de daci, mai degraba s-au „autohtonizat” ! 🙂

Ungurii bantuie meleagurile „dacice” de la Stefan al lor.
Ba ne-au mai si ocupat mult mai multe sute de ani decat romanii.
S-a maghiarizat limba romana ? Am devenit romano-maghiari ?
Nu, pentru ca la fel ca romanii, asa cum zicea Maresalul Antonescu, ungurii au ocupat doar „garile”.
La fel ca si cumanii lui Djuvara, si toate neamurile care au venit, au ocupat, au condus si au disparut !
Rusia, Cnezatul Ruisiei a fost intemeiat la o aruncatura de bat de Kiev, de VIKINGI !
Vorebesc rusii, ucainieni, ceva limba de origine „nordica” ? 🙂

Acum, o sa va suparati sau nu pe mine, o sa trantesc una groasa !
In 42 de ani, in timpul comunismului, nu discutam motivele, contextul, sutele de mii de „opozanti” omorati in puscarii, la Canal etc. romanii n-au produs nici un dizident veritabil !
Romanii, ca popor, s-au „adaptat” !
In peste 70 de ani, in inima comunismului, cu mult mai multi oameni omorati, rusii au produs dizidenti adevarati.
Asa, acum in 2014, la un sprit sau o bere, o sa concluzionam ca suntem un popor de rahat !
La scara istorica, mii de popoare au disparut din motiv de inadaptabilitate la noile conditii impuse.
Romanii inca exisa si multi dintre ei chiar vor sa fie DACI !
Ma uit peste gard si vad cum mi se explica de oameni scoliti, ca „iudaismul” nu tine de gene, ci de „suflet” !
Habar nu am daca evreii actuali sunt urmasii celor din vremea lui Iisus sau urmasii khazarilor iudaizati pe la anul 800 !
Nici macar nu ma intereseaza, atata timp cat ei vor sa fie evrei si se manifesta ca atare !
Au fost dacii un popor de curve, care satui de sacrificii umane, de conducatorii lor, s-au latinizat chiar daca nu erau ocupati fizic si astfel au supravietuit … BRAVO LOR !

Depre genetica.
Aici treaba e oabla si scurta.
Fondul genetic latin este mai mic la rumani, decat fondul genetic dac la italenii din nordul Italiei.
Pentru ca exista fond genetic dac la actualii „latini” !!!

Argumentele dommnului profesor Coja sunt valide si pertinente.
Probabil ca exista si alti „latinisti”, cu alte argumente decat ale domniei sale, la fel de valide si perinente.
Avand in vedere argumentele domniei sale, cele ale „dacistilor” care viseaza la un Zamolxe extraterestru, cele expuse de mine, cred ca o sa cadem in niste dileme mult mai mari.
Ori dacii erau niste oportunisti mai mari ca revolutionarii masoni de la pasopt, ori dacii scriau pe suporturi volatile !
(furnizate de extraterestrii)

Concluzie

Daci, daco-romani, cumani, goti sau vizigoti, este irelevant ce suntem !
Pana si de ce vorbim o limba latina este irelevant.
Traim in epoca „corectitudinii politice”.
Adica fiecare are dreptul sa apuce un rahat de care parte partea curata ii place! 🙂

Relevat este doar materialul referitor la studiile arheologice care demonstreaza CONTINUITATEA LOCUIRII pe teritoriul „Daciei”, din PALEOLITIC pana in zilele noastre !
Unul, mai special, despre arheologia privitoare la animalele domestice, a primit si dl. profesor Coja de la mine !
Aici s-a mancat intodeauna bine, domnilor !!!!
Vaci, porci, capre, oi, ursi, cerbi etc !
Aici a curs lapte si miere ! 🙂
D’aia au vrut sau vor toti sa ne stapaneasca.
Fiti orice doriti domniile voastre: daci, daco-romani, cumani, chiar si evrei !
Romania sa traiasca !
Inca 2.000 de ani !
Doar asta conteaza!

De ce s-a tradus Biblia, mai întâi în greceşte ?

Acum doua milenii lumea mediteraneana era mare iar “Iudeea” era mica, mai mica ca actualul stat Israel.
Grecii erau marinari dintotdeauna, evreii nu, chiar dacă regele Irod a construit poate cel mai spectaculos port al antichităţii.
Grecii cuceriseră deja lumea prin cultură, iar în vremurile lui Alexandru Machedon (sec IV Î.H.) pun amprenta şi MILITAR asupra zonei de la est de Marea Mediterană.
După moartea lui Alexandru teritoriile cucerite de acesta din Egipt până în India s-au împărţit între “locotenenţii” lui şi au devenit state “surori”, cum ii place unui domn profesor să spună despre limbi.
Unele dintre noile state au trăit foarte puţin la scara istoriei, altele precum Egiptul au avut conducători, faraoni de sorginte greceasca încă trei secole.
Dinastia Ptolemeilor, întemeiată de Ptolemeu I Soter, general al lui Alexandru Machedon, a durat din 305 Î.H. până în 30 Î.H.
Iar despre ultima să urmaşă, aţi auzit in mod sigur: o chema Cleopatra si s-a tăvălit şi cu Antoniu, şi cu Cezar !.
Pentru elitele vremii, pentru toţi evreii din diaspora sau care l-au urmat pe Iisus, limba greaca era ceea ce este engleza pentru noi în sec. XXI, o limba de circulaţie mondială.
Doar că atunci „mondialul” era atunci cat balta Imperiului Roman: „Mare Nostrum” !

Secolul I D.H. mai aduce ceva.
Sau mai bine spus aduce pe cineva: Îl aduce pe Saul din Tars născut prin anul 5 D.H. şi mort prin anul 67 D.H., prin decapitare la Roma (?).
Tarsiotul provenea dintr-o familie înstărită, dacă nu cultă măcar şcolită, aparţinătoare de tribul evreiesc al Beniaminilor, cel din care s-a ridicat şi Saul, cel dintâi rege al Israelului.
Se considera acum, ca de mic avea atât numele de Saul cat şi cel de Paul.
Primul nume, evreiesc, era absolut necesar în iudaism şi totodată marca apartenenţa la „Beniamini”!
Al doilea nume, roman, trimite clar la relaţia clientelară cu marea familie romană a „Paulilor”.
Nu se ştie cert dacă a moştenit cetăţenia romană de la tatăl sau a dobândit-o el, în timpul vieţii.
Amănuntul ar fi foarte interesant de ştiut, având în vedere cum se acorda cetăţenia romana.
Saul – Paul (devenit Pavel la slavi), este de mic „grecizat”, fiind născut şi trăit în diaspora evreiasca din lumea bizantina.
Aşa cum putem spune ca probabil a învăţat greceşte de mic copil, tot aşa putem afirma, dar de data asta cu certitudine, ca de mic copil a studiat religia evreiasca.
Continua studiile religioase ca adult la Ierusalim, cu mari rabini precum Gamaliel, până la peste 30 de ani când devine satrap al Templului, adică hăitaş şi ucigaş de evrei creştini, şi apoi are una după alta doua viziuni.
Prima pe drumul Damascului, urmare a căreia devine creştin (probabil după 36 D.H.) şi a doua care ii releva faptul ca “lupta de clasa a sectei lui iudaice „Biserica Creştina de la Ierusalim”, trebuie să devina internaţionala şi să cucerească lumea.
Parca suna cunoscut, nu ? 🙂
Prin 45 D.H., după ceva aventuri şi mai ales eşecuri în creştinarea evreilor, realizează prima sa „mare lucrare” creştinând împreuna cu Barnabas în Antiohia Siriei, păgânii de acolo.
Şi culmea tupeului la ei, fără sa-i treacă pe nelegiuiţi mai întâi prin religia Iudaica !
Încep conflictele, Saul este disident, revizionist
Aşa ca se ia de par cu Apostolul Petru pe motiv de cine cu cine trebuie să stea la aceiaşi masa, în timpul cinei euharistice.
Petru, la fel de evreu ca şi Saul, nu accepta “goimi” creştinaţi la aceiaşi masa cu el, cu evreii.
Îi vroia la o masa separata !
Cei doi s-au luat de păr şi cu alta ocazie, când Petru şi evreii creştinaţi, doreau ca circumcizia şi alte obiceiuri evreieşti să fie impuse şi goimilor creştinaţi.
Saul s-a împotrivit şi a câştigat în 49 D.H. prima victorie dogmatica, care v-a duce la scoaterea creştinismului din orbita Templului şi a Religiei Iudaice.
Cam enervant Saul asta, ii cam calca pe bombeuri pe Apostolii de la Ierusalim. 🙂

Aşa că Saul pleacă mai mult sau mai puţin în penitenţă, în lumea largă.
Dar pleacă ca să construiască Biserica lui. Printre păgâni!
Fără „L” mare, pentru ca vorbim de biserica lui Saul, a lui personală şi nu de „Biserica Lui”, ca să punem punctul pe I.
De aceea şi mare parte din Noul Testament este scrisa de el, de satrapul devenit Apostol !
Şi Marcu a făcut acelaşi lucru, dar Biserica Copta din Egipt a rămas “personala”, oricât au încercat atât catolicii cat şi ortodocşii să tragă de ea.
Acum, Teodor al II-lea al Alexandriei este al 118-lea PAPA al acestei biserici creştine, de la Marcu încoace, acesta fiind primul ei Papa.
Interesant este şi că în prima călătorie misionară, care începe în Cipru, Saul şi Marcu (alt evreu bogat şi grecizat), plus Barnabas, sunt colegi de drum şi suferinţă.
Spre deosebire de alţi Apostoli, Saul nu l-a cunoscut/întâlnit niciodată pe Isus din Nazaret, întrucât s-a născut la 5 ani după ridicarea pre cruce !
Dar l-a cunoscut pe HRISTOS, în misiune ordonată de Templu, la Damasc, când importanta comunitate evreiasca din acel oraş, cu aproape 30 de sinagogi, fusese molipsita de virusul credinţei în Hristos.
În consecinţă Saul s-a oferit să plece, însoţit de soldaţii Templului, ca să disciplineze pe evreii de acolo şi să omoare pe evreii creştini încăpăţânaţi !
Cred ca detaliile sunt importante.

Deci să reluam, Saul pleacă în lumea larga….
Lumea larga însemna în acele vremuri aria de influenta culturala bizantina (greaca) şi de administrare imperiala romana, căci acolo erau mai mulţi oameni, mai mulţi bani şi în special un mugure de “internaţionalism” cultivat de Imperiul Roman.
Şi aici vorbim de „cetăţenia romana”, care iniţial era rezervata oamenilor liberi din Roma şi din jurul acestui oraş.
De ce facem acum aceasta noua digresiune, referitoare la cetăţenie ?
Pentru ca nici măcar toţi latinii liberi din Italia (până în 89 Î.H.) sau din Imperiul Roman (până în 212 D.H.) nu erau cetăţeni romani, chiar dacă li se recunoşteau „unele” drepturi.
Numai „cetăţeanul roman” avea drepturi depline în fata statului şi „timpului”!!!
Asta însemna de la recunoaşterea căsătoriei, până la dreptul de a lăsa moştenire, a transmite cetăţenia (numai) pe cale paterna, până la a vota, a fi ales, a face comerţ şi a face parte din armata imperială timp de minim 10 ani !!!
Şi cel mai important din punct de vedere al istoriei creştinismului, faptul ca NUMAI cetăţeanul roman avea dreptul de a refuza judecata unui tribunal roman local şi a apela la „Judecata Împăratului”, la Roma.
Cetăţeniile individuale, pentru „provincialii” – locuitori ai teritoriilor cucerite de Roma, „socii” – locuitorii unor state aliate şi pentru sclavii – obiect al proprietăţii în legea romana, se acordau de câtre împărat sau senat numai pentru merite şi servicii deosebite.
Delaţiunea împotriva „duşmanilor statului” era cea mai la îndemână cale de obţinere a cetăţeniei, la paritate cu denunţurile împotriva magistraţilor ce luau mita. 🙂
Şi acum facem legătura între cetăţenie, creştinism şi Saul din Tars, fără insa a şti dacă a moştenit cetăţenia sau a primit-o chiar el pentru servicii aduse Imperiului Roman, aşa cum explicam mai sus.

La sfârşitul vieţii, Saul era cu certitudine cetăţean roman, întrucât apelează la „Judecata Împăratului”.
Episodul este deprins parca din filmele cu Bond, James Bond.
Cu toate darurile imense aduse „Bisericii din Ierusalim” încă de la prima creştinare a păgânilor făcută de Saul în Antiohia Siriei, aceasta nu îl priveşte cu ochi buni pe Apostolul ei Saul !
Şi nu îl agreează pe Saul pentru ca acesta predica în afara lumii evreieşti, printre păgâni iar în anii 50 D.H. „Biserica din Ierusalim” era doar una din multele secte evreieşti ale acelor timpuri.
Chiar dacă era deja acceptată de oficialităţile Templului şi funcţiona la Ierusalim, nu în deşertul Anatoliei. Sau poate tocmai de aceea. 🙂

Capii Bisericii îi primesc „căruţa” cu aur trimisă de goimi, ii mulţumesc pentru ea, dar apoi Saul este rău mustrat şi pus să facă penitenţă.
Adică să se rada în cap şi să petreacă în „post şi rugăciune” o săptămână în Templul.
Atenţie, nu în „Biserica de la Ierusalim”, ci în TEMPLU !
În Templul unicei şi adevăratei „Legi evreieşti”.
Statul la Templu ustura rău la buzunar în acele vremuri, aşa ca Saul este pedepsit să plătească şi pentru încă 7 evrei păcătoşi (sau care trebuiau sa-l păzească ?), ca să se înveţe minte şi să nu mai facă altceva decât ce i se ordona!
Se pare ca penitenţa sau altceva n-a mers cum trebuia pentru ca după o săptămâna, la plecare, în fata porţilor Templului pe Saul îl aştepta o „mulţime” dezlănţuită şi furioasă, care dorea sa-l linşeze.
Porţile sunt ferecate în spatele lui şi începe nebunia.
Cumva, Saul scapă bătut bine, dar neomorât cu toate ca mulţimea tipa ca e un „egiptean” răsculat ce are mii de asasini în desert.
Poate mulţimea era mai mica, de numai 5 persoane, poate cineva cheamă soldaţii romani, poate soldaţii vin singuri întrucât aveau un fort, o garnizoana în apropiere. …(Cetatea Antonia)
Oricum îl saltă la propriu pe sus pe Saul şi îl duc în Fort.
Uzanţa era ca în astfel de probleme, administraţia romana să nu se amestece şi să ii lase pe băştinaşi să se judece şi omoare între ei.
Dar sub control Roman !!!
Urmează o suita rapidă de evenimente mai ceva ca în filmele poliţiste: rezolvări miraculoase şi prăbuşiri spectaculoase, una după alta.

Vorbeşte în greceşte cu „tribunul” ce îl arestase şi scăpa de acuzaţia de egiptean bandit şef şi cu mii de complici.
Apoi se adresează mulţimii care urla „La moarte cu el !”, în fata porţilor Fortului.
Se adresează în aramaică !
Mulţimea e surprinsa, îl aude pe Saul povestind ca este un iudeu adevărat din Tarsul Ciliciei, ca e ţinător al Legii Sfinte ….
Se face linişte.
Saul arată ca a învăţat Legea la picioarele marelui Rabin Gamaliel, că a persecutat până la moarte bărbaţi şi femei, la fel ca ei acum, pentru Templu.
Acum liniştea este deja mormântală, adunătura, gloata, este în derută.
Agitatorii, bănuind ca au nimerit într-o reglare de conturi, într-un război ucigaş între rabinii Templului, dau înapoi, nu mai incita pe nimeni, se pregătesc să dispară !
Saul exulta, stăpâneşte mulţimea, îl ia valul, în locul unor evrei habotnici, unor unelte ale Templului, a criminalilor tocmiţi sa-l omoare, vede în faţă turma Domnului care aşteaptă Cuvântul !
Şi începe să predice……
Mulţimea primeşte Cuvântul, Lumina, Iubirea lui Iisus în tăcere, apoi ….precum un bou muşcat de tăuni, se scutura, dă din picioare, dă din mâini, urlă, se leapădă de Necuratul, de Momona, de Belzebuth …
Şi se leapădă de … Saul, se leapădă de Hristosul lui şi cere moartea lui Saul!

Romanii deranjaţi de „perturbarea ordinii publice” în forma continuă, chiar în instituţia lor, îl arunca pe Saul în temniţa cu ordin de a fi schingiuit.
Erau curioşi nevoie mare, să afle cine este agitatorul Iisus care are aşa un complice pervers, pe Saul.
Înaintea primei lovituri de bici, Saul declara ca este NASCUT cetăţean roman şi nu este permisă pedepsirea lui fără judecată !
Afara, evreimea furioasa cere deja judecare lui Saul pentru ofense aduse religiei iudaice, cere „capul lui Saul” !

Pe centurioni îi apucă damblaua !
Pe tribun nebunia !
Afară ! Afară cu Saul !
Să-l judece „jidanii” lui, la Templu, afarăăăăă …
Şi romanii îl aruncă în „groapa leilor” !

Aşa că Saul ajunge la judecată în faţa Sinedriului şi cum deschide gura, se alege din prima cu trei palme peste bot.
Şi atunci urlă Saul către Marele Preot Ananias:
„- Perete văruit, eşti stricător de Lege !”
Aşa insultă, nu mai există astăzi.
Atunci, să-l faci pe Marele Preot „perete văruit” …. te condamnai singur la moarte şi te executai tot singur … cu furculiţa !
Acum, dacă te duci la Papa de la Roma şi-l înjuri 3 ore în toate limbile pământului, dacă are şi el răbdare :), te alegi cu cel mult cu un „pax vobiscum” şi doi gealaţi elveţieni care îţi arata în ce direcţie este Via Veneto! 🙂
Şi urlă Saul în continuare la Ananias:
„- După Legea Evreiască întâi judecata şi abia apoi bătaia” !
Linişte ….. consternare. Ce tupeu are nenorocitul !
Îl ia un alt rabin la bulane: „Cum de te dai mă, la Marele Preot, Şeful nostru ?”
Saul se dă lovit, afirmă ca habar nu avea ca „ăla” era Marele Preot şi o dă în bălării cu citate din Legea evreiasca:
-„Să nu-l vorbeşti de rău pe conducătorul poporului tău!”
Nici un efect !
Apoi îşi aduce aminte ca Sinedriul era compus cam la fel ca actualul Congresul American: jumătate elefanţi şi jumătate măgari !
Aşa că strigă repede: Sunt FARISEU !
Şi chiar era băftosul ! Chiar era fariseu neam de neamul lui, din moşi strămoşi !
Ca d’aia s-a şi făcut creştin satrapul, în urma revelaţiilor şi viziunilor de pe drumul Damascului.

Acum trebuie alte detalii.
Cele 2 grupări religioase şi politice majore din Sinedriu erau saducheii şi fariseii.
Saducheii credeau că nu există nici viata de după moarte, nici înviere, nici înger şi nici duh.
Fariseii erau …. nişte evrei idioţi şi nişte creştini subdezvoltaţi care le credeau pe toate de mai sus. 🙂

Aşa ca Saul a băgat toate bilele la buzunar, dintr-o lovitură, mai ceva ca la biliard.
Sinedriul a uitat de el iar rabinii s-au luat la bătaie (nu doar ideologic) între ei.
Chestie care iniţial s-a dovedit mult mai interesantă decât pedepsirea unui evreu anonim care dovedise aşaaaa o prostie, dar aşaaaa o prostie monumentală …. încât se înscrisese în partidul … „Forţa Civică”. 🙂
Dar cum nici Saul nu scăpa nebumbăcit, ba chiar după rezolvarea problemelor teologice prin manipularea toiegelor, Marii Preoţi începuseră să tragă şi unii şi alţii de el, mai sa-l rupă în doua, tribunul roman a ordonat ca evreul bizantin, fariseu, creştin, cetăţean roman …etc. să fie dus la puşcăria LUI ! A Tribunului ! La puşcăria ROMANĂ ! 🙂
Se saturase !
Se saturase de Saul-Paul, de evrei, de cei încă câţiva ani până la pensie !
Şi până la un cur de muiere care să fie numai al lui, acolo, acolo la nenorocita aia de fermă pe care spera s-o cumpere, când ajungea pe la aproape 45 de ani.
Şi pe care ferma, s-o are, s-o lucreze, pana crăpă !
La 55 de ani !

Pierzând obiectul muncii, rabinii, evreii, se sfătuiesc între ei şi 40 de excitaţi se jură pe „coapsa„ cui au nimerit, c-o sa-l omoare pe Saul.
Rabinii trebuiau doar să îl mai cheme pe Saul la încă o judecata. Încă una şi se duce !
Nepotul lui Saul este însă parte la discuţia din Templu.
Ca de obicei: spionaj, contra-spionaj, trupe de comando ….
Fuge la Fort şi explică totul lui Saul, tribunului, romanilor !
Tribunul face instantaneu o criza de delirium tremens!
Răscoală, asasinate, în timpul „mandatului” lui ?
Aşa ceva „nu se exista” !!!
Saul … zboară instantaneu, dar nu pe fereastră, ci datorită a 200 de viteji legionari, a 200 de suliţaşi şi 70 de călăreţi, direct la Cezareea !
Adică oraşul de domiciliu al trimisului Zeului de la Roma, în Iudeea !
Adică să se spele pe cap „unsul” Romei cu Saul, că eu am aplicat regulamentul şi acum am treaba să mă duc liniştit, să mănânc, să beau şi să regulez ceva curve „jidoafce” !
Aşa că taman atunci când zicea ca i-a îmbârligat pe toţi, Saul se trezeşte ca pică din lac în puţ !

Cu scrisorica lui Claudius Lisias legată de gât, Saul ajunge la Cezareea direct în braţele Guvernatorului Felix !
(altul decât maidanezul de Romanistan)

„Claudius Lisias, către prea alesul guvernator Felix.
Salutare!
Omul acesta a fost prins de către iudei şi era să fie omorât de ei, dar, când am aflat că este cetăţean roman, am venit cu soldaţii şi l-am salvat. Vrând să aflu şi motivul pentru care îl acuzau, l-am dus în Sinedriul lor şi am găsit că era acuzat pentru nişte controverse referitoare la Legea lor, dar nu era nici o acuzaţie pentru care să merite moartea sau lanţurile. Mi s-a dat însă de ştire că există un complot împotriva acestui om, aşa că l-am trimis imediat la tine, poruncindu-le şi acuzatorilor lui să-ţi spună ce au împotriva lui.
(Fii sănătos!)

Ce urmează, este ce-aţi citit despre Becali la Poarta Alba ! 🙂
2 ani l-a ţinut Felix în puşcărie pe Saul,aşteptând să-i dea bani !
2 ani l-au chemat romanul Felix şi a sa soţie locală Drusila la masă, ca să afle „tainele” creştinismului.
Iar când Saul a început să povestească „tainele” creştinismului, Felix s-a îngrozit aşa de tare, că încât n-a mai vrut sa-l vadă, până când a fost schimbat din funcţie cu Porcius Festus.
Săraca suina imperială, Porcius, nici n-a apucat să-şi vadă cocina în care urma să domicilieze, că s-a trezit cu delegaţia Templului, călare peste el şi cerând capul lui Saul, judecarea lui, etc.
Porc, porc, Porcius, dar nu tâmpit, guvernatorul roman a amânat cât a putut, iar apoi a cerut un meci „full contact” între Saul şi un reprezentant al Templului !
După 10 zile, la meci, Templul n-a putut dovedi nici o acuzaţie împotriva lui Saul !
Dar porcul, porc până la capăt, şi probabil cu mâna deja gheară în buzunarele jidovilor, îl îndeamnă pe Saul să meargă la Ierusalim să fie judecat acolo !
Răspunsul este scurt ! „- N-am păcătuit nici faţă de Legea iudeilor, nici faţă de Templu, nici faţă de Cezar!“
Şi conştient ca nu mai are decât o singură scăpare Saul zice:
„– Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. „
Porcul zice săru’mâna!
Scapă de Saul şi rămâne şi cu banii evreilor !
„– Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!”
Cireaşa de pe tort este sosire regelui iudeu Agrippa şi a sa consoartă (sora ?), la Porc, ca sa-i prezinte omagiile casei regale evreieşti.
Porcul, ii pune lui Agrippa 5 tone de rahat politico-religioso-diplomatic în braţe, afirmând ca habar nu are cu ce acuzaţie sa-l trimită pe Saul la Roma ! 🙂

Conflictul se rezolva „amiabil”!
Toata lumea este de acord ca Saul este o persoană foarte incomodă, dar că cel mai bine ar fi să-l scurteze de un cap, Împăratul de la Roma !

Urmează episodul marin al aventurilor lui Saul, naufragiului, creştinarea escortei militare şi 2 ani de aşteptare la Roma.
Templul nu trimite pe nimeni sa-l acuze.
Saul scrie epistole peste epistole şi planifică alte misiuni de creştinare a păgânilor din Spania pana în …….Epir.
În anul 63 D.H., întrucât nu se prezintă acuzatorii Templului este lăsat liber.

Nu există nici o data certă referitoare la cum şi în ce an a murit !
Tradiţia, ici colo se vorbeşte de o arestare prin anul 66, la Nicopole în Epir şi de trimiterea sa din nou la Roma.
Acum temniţa este foarte grea şi se termină cu martiriul prin decapitare, probabil în 67 D.H.
Tot în acest an moare şi Apostolul Petru, pare-se că martirizat la Roma de Nero.
Petru, episcopul de Roma, cel care propovăduia înaltei societăţi romane şi curvelor imperiale cum să păcătuiască în curăţenie, cel care este capul celor care „vor să îmi fure Biserica” după cum spunea Saul, este pus de tradiţie, de „partid”, de gaşca, ca piatră de temelie a Bisericii creştine.
Noi suntem îndemnaţi să credem că Saul n-a murit urmarea uneltirilor Biserici din Ierusalim, ale lui Petru, ci mult mai târziu, după ce a propovăduit încă câţiva ani.
Iar neînţelegerile cu Petru, s-au rezolvat la un şpriţ, ca între bărbaţi adevăraţi. 🙂
Saul, din gâtul căruia se zice că a curs lapte la martiriul decapitării, dispare apoi 500 de ani din istoria creştină, întrucât minunea curgerii laptelui, umbrea aura lui Petru si mult mai grav a lui Iisus !
Şi dispărut ar fi rămas Saul pentru totdeauna, dacă n-ar fi fost câteva mai multe târguşoare, târguri şi oraşe, care după implementarea creştinismului ca religie oficială, n-ar fi vrut şi ele un Apostol ca „patron” şi Întemeietor al creştinismului local!

Si gata cu Saul că am vorbit destul despre el ! 🙂
În acest moment (anii 60-70) se mai întâmpla câteva lucruri:

1. Secta iudaica creştină, numita Biserica de la Ierusalim, condusa de fratele lui Iisus, Iacob, îşi pierde caracterul de club iudaic închis prin plecarea Apostolilor să propovăduiască Cuvântul în lume.
Este adevărat ca iniţial Apostolii pleacă să împartă Vestea doar printre evrei, că predica doar în Sinagogi, dar predică şi „împărtăşesc” în afara Iudeii, calcând şi pe delături, în ogrăzile păgânilor avuţi şi darnici la buzunar.
În toata diaspora, „expaţii” evrei trăiau în oraşe întemeiate de greci, sau grecizate, sau romanizate…
Aceşti evrei vorbeau şi greceşte, eventual şi latineşte din motive comerciale, culturale sau de ce nu, din motive „de fiţe” cum spunem noi acum, deoarece caracterul uman este acelaşi ca şi pe vremea lui Saul.

2. Prin urmare şi aşa dar :), „Documentele Congresului al IX-lea” sunt traduse în greaca pentru ca întreaga elită a lumii greco-romane, nu numai evreii, să poată înţelege şi participa la noua religie.
Sa participe spiritual, dar şi pecuniar.
Pentru ca nimic nu se face pe lumea asta fără bani !
Aşa ca Saul a cărat în 3 rânduri aur la Ierusalim, la „Biserica din Ierusalim” condusa de fratele Domnului .
Se vorbeşte de „căruţe” de aur şi se ştie ca înainte de ultimul transport toţi enoriaşii săi s-au răsculat şi n-au mai vrut să mai dea nici un ban !
Noroc că Saul avea un învăţăcel foarte bun de gura, care i-a convins. !

3. Concomitent, urmare a răscoalelor evreieşti împotriva romanilor, în anul 70 D.H., fiul lui Vespasian, Tit, arde Templu din Ierusalim.
“Structura” administrativă religioasă iudaica este distrusă, sinedriul este desfiinţat şi nu se mai poate întâlni, dispare Marele Preot, nu se mai fac sacrifici şi cel mai important, Templul nu mai poate aduna dări.
Acum dările sunt colectate de Imperiul Roman !
Evreii emigraţi prin alte locuri şi care ii acceptau pe conaţionalii lor “creştini” la fel cum ii acceptăm noi pe catolici sau protestanţi, rămaşi fără conducere şi lideri religioşi, nu se mai încăpăţânează să păstreze “Legea Veche”.
Nu trebuie uitat şi alt fapt FOARTE important: abia în secolele I-II D.H. evreii îşi aduna scrierile lor religioase, produse timp de 1.000 de ani de circa 150 de scriitori, în Biblia ebraică, “Tanach”.
Care “Tanach”,.secole mai târziu devine “Vechiul Testament” la creştinii “internaţionalişti”, la urmaşii spirituali ai lui Saul.
Privind lucrurile la rece, cred că adevăratul constructor al creştinismului actual este Saul.
Chiar dacă a fost “mazilit” de Petru şi a murit datorită acţiunilor susţinătorilor acestuia, ai susţinătorilor Templului, chiar dacă a murit în ciuda căruţelor cu aur pe care le-a cărat Bisericii din Ierusalim.
Sau poate tocmai datorită acestor căruţe. 🙂

Nu ştiu când a fost tradus primul text sau parte din Vechiul Testament în greceşte, dar după anul 200, genialul cărturar Origene (peste 6.000 de papirusuri scrise) ne oferă Hexpala.
Hexpala este Vechiul Testament în 6 “variante”: (1) textul ebraic, (2) textul ebraic transliterat cu caractere greceşti, (3) versiunea greaca a lui Aquila, (4) versiunea greaca a lui Symmachus, (5) Septuaginta, şi (6) versiunea greaca a lui Theodotion.
Acest lucru ne arata ca numărul de texte religioase creştine în greceşte care circulau era atât de mare, încât devenise imperios necesar studiul comparat al variantelor greceşti între ele şi în paralel cu varianta originală ebraică.

Prima traducere oficiala, la comanda papala, a Bibliei în limba latina apare abia pe la anii 385-420 (sec. IV-V D.H.).
„Biblia Vulgata” aparţine lui Eusebius Sophronius Hieronymus, Sf. Ieronim, şi încă este „piatra de temelie” a studiului în domeniu.
Versiunile anterioare sunt denumite la modul colectiv „Vetus Latina”.
Perioada de sfârşit de secol IV şi secolul V D.H. înseamnă atât începerea procesului de standardizare a conţinutului Bibliei, a curăţării ei de influentele autorilor „gnostici” cât şi a declaraţiilor de „independenţa” din partea unor puternice biserici creştine din acea perioada. Aşa apar traduceri în armeană, georgiană, siriacă, coptă şi limba ge’ez vorbita în Etiopia.

Toate Evangheliile apocrife, apărute încă din secolul II D.H., sunt declarate a fi cu caracter gnostic şi sunt eliminate din conţinutul oficial al Bibliei.
Chiar dacă încă de la 363 D.H., în Conciliul de la Laodicea, se stabileşte conţinutul Bibliei, Apocalipsa lui Ioan este adăugată în 419, la Conciliul de Cartagina.
Şi ….. tocmai în secolul al 16-lea se stabileşte oficial canonul Noului Testament pentru Biserica Catolică, la Conciliul Tridentin.
Ortodocşii, la Sinodul de la Ierusalim din 1672, stabilesc acelaşi canon cu catolicii pentru Noul Testament, dar unul diferit pentru Vechiul Testament.

Cultura iudaică a devenit duşman ascuns. Nici măcar nu se mai pomeneşte acum de numele Necuratului.
Ce ne-a lăsat cultura greacă a dispărut la fel ca amintirile noastre despre strămoşii personali din anii 1800 !
Amintirea Greciei ei este un zero barat !
Cultura latină este doar o vaga urmă despre moşul căzut la 1877 în faţa Redutei Plevna.
„Moşul era” doi tovarăşi, Romulus şi Remus, fii unei secte „werewolf” care bea sânge mai abitir ca vampirii, în loc de bere şi locuia pe 7 dealuri şi-o vale!
Kultura franceza este bunicul omorât în 1918, la Mărăşeşti de un locotenent rus, care era strănepotul unui conte prusac scăpătat şi angajat în armata rusă la 1820, de foame.
Prea beţi ca să se mai suie pe cai, ţarii ruşi i-au trimis pe veneticii vorbitori de franceza să ocupe regatele romaneşti, în minunatul secol 19, şi aşa s-au franţuzit românii !
Din WW II ne-au mai rămas în memorie doar: Holocaust, Ausweis şi davai ceas, davai palton !
Aşa că în secolul XXII o s-o luam de la capăt şi o să citim Septuaginta în aramaică. 🙂

Intiganirea poporului roman !

Articolul e din 2 mai 2010, dar mi se pare foarte actual.
Acum nu stiu cat este de rasist cum zic unii, pentru ca n-am timp de analize pe texte, dar este de o exceptionala acualitate dupa parerea prin faptul ca arata de fapt pervertirea mentalitatii poporului roman.
Nu faptul ca tiganii se inmultesc este grav, ci adoptarea obiceiurilor si mentalitatilor tiganesti de catre romani !!!

‘Ceandalaua’ ca destin istoric

Se pare ca aceasta profetie a scriitorului I.D. Sîrbu, detaliata în romanul sau „Lupul si Catedrala”, a început sa prinda contur de când cu promovarea cuvântului „rrom” în detrimentul milenarului „tigan”. În toata copilaria mea nu am auzit vorbindu-se decât despre tigani, iar aceasta periculoasa si fortata substituire, cu lunga trimitere, dintre român si rrom, a explodat artificial dupa 1990.

Foarte interesant caci în tot arealul european nu avem nicaieri cuvântul „rrom” care sa-i desemneze pe tigani: în spaniola avem Gitano; în italiana, Zingaro; în franceza, Gitane; în sârbo-croata, Ciganin; în slovena, Cigan; în maghiara, Cigány, în poloneza si rusa, Cygan; în limba turca, çengene.

Cuvântul românesc Tigan deriva din slavul (a)Ciganinu (Al. Cioranescu, 2002). Asadar, popoarele Europei au cunoscut simultan povestea unei populatii unice, cultural si comportamental.

A existat în istoria noastra o categorie sociala mai de plâns decât aceea a robilor tigani. A fost starea de „rumânie” din spatiul muntenesc echivalenta cu iobagia. Aristocratia liberala de la 1848 a ales sa evacueze starea de „rumânie”, care, desi a fost desfiintata înca din 1748 prin reforma lui Constantin Mavrocordat, mai trebuia alungata si din sufletele oamenilor, or, codul civil nu era de ajuns. De aceea au ales sa numeasca tânarul stat creat la 1859 România, dupa o scurta perioada de coabitare moldo-valaha. Cu totii devenisera români, egali prin lege. Astfel, cuvântul „tigan” ar trebui asumat si nu înlocuit cu un periculos subterfugiu lingvistic.

Dincolo de aceasta se afla ceandalaua ca destin istoric. Termenul nu este cuprins în dictionare. Este mai degraba circumscris unei istorii care vine de departe, dintr-un alt areal cultural, pe cale a se împamânteni pe meleagurile noastre.

Potrivit unor opinii, tiganii nostri ar fi sosit pe filiera otomana. În timpul campaniilor militare turcesti din secolul al XIV-lea si pâna la asediul Vienei, satrele erau adevarate accesorii de îngrozire a dusmanului. Stateau ascunse în spatele trupelor de avangarda si urlau, zbierau, bateau în talere de metal, pentru a da senzatia unei multimi militare fioroase. Turcii i-au folosit astfel în timpul campaniilor lor. Cu regimul fanariot, când actiunile turcesti au încetat, devenind o problema supravietuirea militara, aceste populatii hinduse au fost aruncate peste Dunare, colonizate aici masiv, cu acordul dezinteresat al grecilor din Fanar care guvernau raialele economice ale Munteniei si Moldovei (dr. Serban Milcoveanu, 2005).

Petre Pandrea a cautat si el un raspuns infiltrarilor hinduse în spatiul românesc: „În «Upanisade» am gasit texte relative la infractori. Cum îi pedepseau? Prin izgonire din imperiul indian. Printr-o judecata sumara, pater familias îl declara ceandala pe delincvent” (Petre Pandrea, 2001). Cuvântul indian are echivalentul pe româneste în „cinghinea”. Acest termen apare ca regionalism învechit si înseamna „obraznicatura”, iar „cinghia” erau numite dansatoarele publice al caror dans din buric era numit adesea „cinghie” (Constantinescu-Dobridor, Gh. Bulgar, 2002).

Cel lovit de ceandala trebuia sa paraseasca imediat casa. Nu avea voie sa ramâna în satul si orasul sau si nici în vreun sat sau oras indian. Pleca în emigratie. I se luau vesmintele si i se dadeau zdrente. Nu avea voie sa poarte podoabe de aur sau argint, ci numai podoabe din fier sau tinichea. Probabil din aceasta interdictie milenara exista apetitul tiganilor nostri pentru colanele si inelele de aur masiv si palatele cu multe camere nelocuite. „Ceandalaua poate fi criminal brahial varsator de sânge, dar si infractor în frac. Din primele doua straturi se recruteaza infractorii violentei brahiale, din straturile ultime rasare criminalitatea în frac, iubitoare de venalitate, turpitudine si lipsa de onoare” (Petre Pandrea, 2001).

Desigur se pune adesea problema de ce tiganii altor regiuni europene sunt atât de diferiti de aceia din Valahia? Aceasta se întâmpla pentru ca tiganii reprezinta un barometru social foarte fin privind nivelul de civilizatie al popoarelor în mijlocul carora salasluiesc timp de generatii. Ei au preluat, fortat sau prin mimetism, calitatile si defectele popoarelor în mijlocul carora s-au asezat. Calitati si defecte care au accentuat, mentinut sau eliminat efectul ceandalei. Privind spre reversul medaliei, ceandalaua s-a mentinut sau nu în functie de gradul de toleranta al popoarelor care au acceptat-o. Paradoxal, chiar tiganii spanioli sunt uimiti de violenta celor din România.

Spre deosebire de devalmasia româneasca care atomizeaza orice ideal, orice individualitate – fenomen descris de Stefan Zeletin în eseul „Din Tara magarilor” -, tiganii au un instinct de solidaritate tribala uluitor. Regiunea Kosovo ne dovedeste faptul ca teritoriile zise nationale nu sunt ale celor care le revendica, ci ale celor care le stapânesc demografic. În anul 1994, în zona Olteniei, adica triunghiul Craiova – Drobeta Turnu-Severin – Tg.Jiu, „împaratul tiganilor a vrut sa proclame aici stat independent” (vezi „Adevarul”, 24 XI 2000, p. 11). Cum Europa se confrunta cu un proiect secular nereusit pe masura asteptarilor sale, privind socializarea comunitatilor tiganesti de pe cuprinsul ei, asocierea dintre „român” si „rrom” ar trebui sa ne puna pe gânduri. Iar pe de alta parte, „a trai într-un vast penitenciar, fara a fi avertizati, cum o facem noi, reprezinta o grava imprudenta. Criminalistii nu accepta amestecurile” (Petre Pandrea, 2001).

Revoltele italienilor si spaniolilor fata de violenta tiganilor din România certifica teoria ciocnirii civilizatiilor detaliata de Samuel Huntington. Popoarele Europei occidentale nu sunt tolerante cu nesimtirea, murdaria si agresivitatea plasmuite sub indiferenta lui „merge si asa”. Uniunea Europeana ar putea gasi „solutii” împreuna cu India, tara de origine a acestor expulzati milenari, nimic altceva decât o extensie culturala si de civilizatie, care ar trebui sa aiba sansa revenirii la matca.

Despre cum putem fi indusi în eroare

Pe negândite se naste un nou popor. Istoria se desfasoara dupa reguli culturale, cu afecte profunde care scapa multimii. Ea se afla în continua miscare chiar pe spatii mici si se metamorfozeaza permanent. În ceea ce-i priveste pe români, astfel de metamorfozari s-au mai petrecut în istorie în asa-numita „perioada a invaziilor”, de fapt succesiuni de roiri nomade. Respectivele metamorfozari, studiate atent îndeosebi de lingvisti, au însemnat mai mult decât o „invazie”; ele au însemnat coabitari seculare între autohtoni si cei veniti în circumstante istorice complexe.

Ceea ce numim „slavizare”, perioada „cumano-tatara”, „suzeranitatea otomana”, au fost moduri de viata, de obiceiuri, de coduri comportamentale, de ierarhii sociale etc. Toate au durat sute de ani fiecare, politic vorbind, dar au continuat sa evolueze catre particularitati pe care geografia umana a locului le mai pastreaza. Acest lucru certifica faptul ca, de fiecare data, autohtonii au suferit amprentari profunde si iremediable.

Nu stim de ce pravilele interziceau în vechime, chiar cu pedeapsa capitala, casatoriile dintre români si robii tigani, chiar eliberati antefactum. Românii nu aveau voie sa se casatoreasca cu tiganci chiar eliberate din robie. A fost o realitate istorica si sociala, care, desi apartine Evului Mediu (vezi Pravila lui Matei Basarab din 1642), a avut o extindere bizara pâna la mijlocul secolului al XIX-lea!

Astazi, fenomenul de aculturare este însa foarte interesant si este în plina desfasurare. Antropologic, etnia tiganeasca urbanizata este destul de bine articulata istoric: gust pentru vestimentatie, igiena, pe alocuri chiar fineturi intelectuale de nivel mediu pe care arareori le întâlnesti printre fiii de muncitori care au colonizat Bucurestii în anii puterii populare. Acest progres este mai întâlnit la femei sau adolescente. La aceasta se adauga o mare abilitate mercantila, în crestere progresiva începând cu anii puterii populare, când multi tigani au intrat în structurile statului, pe functii publice înalte sau medii, chiar daca nu stiau carte. Aveau „origine sanatoasa”. Cam de pe atunci centrul vechi al Bucurestiului a fost golit de realii proprietari si colonizat cu aceia pe care-i vedem azi.

Dar ceea ce se ignora sau, clinic vorbind, nu se întelege sunt fenomenele socio-culturale si antropologice care se desfasoara pe un alt palier istoric decât acela cronologic, si anume faptul ca „natura îsi are secretele si ironiile sale sociale. Tiganii ar fi, în aparenta, o semintie de maidan, murdarie si mizerie: dar sunt un organism ce traieste extraordinar de organic, conform unui instinct de solidaritate tribala uluitor. Adam Lendvay – tocmai pentru ca e hipercult si un hiperlucid observator al lumii si istoriei – sustine ca tiganii sunt un fenomen social unic, exceptional si – ai sa râzi – de mare viitor” (I.D. Sîrbu, „Lupul si Catedrala”, Editura Casa Scoalelor 1995, editie îngrijita de Maria Graciov).

În aceasta carte este descris crepusculul metamorfozarilor de azi, bing-bangul unei aculturatii din care, noi, românii, am fost certamente indusi în eroare: „Ne-am multumit sa-i izolam, sa-i dispretuim si sa-i ignoram… de departe. Trisând putin cifrele reale ale numarului lor la recensaminte si facându-ne ca ploua ori de câte ori marginasii oraselor ridicau problema tiganilor vecini si «prieteni». Nu stiu daca am dreptate, dar mie mi se pare ca întreg orasul nostru – fost foarte boieresc – (este vorba de Craiova n.m.), ca si capitala, de altfel, este cladit pe o destul de intensa balta de tiganime, prolifica, beata, absenta din istorie, dar prezenta în realitate. Nu stiu daca se poate vorbi de o «explozie demografica» la ei, în orice caz, în timp ce noi, «albii», ne chinuim sa ne înmultim macar în progresie aritmetica, ei, fara nici un efort sau încurajare, se înmultesc în progresie geometrica. Priveam înfiorat aceasta multime de lumpen-sclavi ai unei libertati total antisociale si anistorice si îmi dadeam seama ca asist la o fantastica, misterioasa si irationala demonstratie de vitalitate, supravietuire, instinct tribal. (…)

Ungurii si iugoslavii au catedre de specialitate, echipe sociologice care studiaza stiintific caile de integrare a tiganilor lor. La noi, deocamdata, nici usturoi nu au mâncat boierii nostri mosieri cu robi tigani, si nici gura noastra nu miroase a neatentie si ignoranta. (…) Tiganii trebuie priviti si întelesi nu din afara, de sus, de departe, ci dinlauntrul lor. Ratiunea lor suficienta e ascunsa, e prelogica, total opusa criteriilor de progres, civilizatie si cultura. (…)

Singura etnie care, în esenta ei, nu s-a schimbat nici macar cu o iota” în ciuda intemperiilor istorice ale ultimului secol „ar fi tiganii. Miracolul lor ne apare cu atât mai evident, cu cât cercetarile lor de sociologie, psihologie, patologie a popoarelor, filosofiile abisale ale culturilor, ca si studiile de psihanaliza colectiva, toate, nu fac decât sa scoata în relief trasatura majora a tiganilor: ei nu doresc sa fie mai mult decât sunt, altceva decât sunt, altfel decât sunt. Nu au nici un fel de constiinta sociala sau politica – chiar daca întregul lor comportament se bazeaza pe un fel de mândrie de a fi si a ramâne, pe o teribila încapatânare de a ignora istoria, revolutiile, societatea. Nu au nevoie de contractul social, nu vor sa stie de acest contract. (…) Poate ca aceasta ciudata inundatie dinspre maidane si mahalale nu este decât o forma de semnalizare, un mod prin care inteligenta defensiva a organismului nostru social, înca sanatos si inteligent, ne atrage atentia asupra unor realitati pe care le ignoram si le subapreciem” (pp.276-277).

Si subapreciate au ramas decenii de-a rândul În ultimii 10-15 ani avem în sfârsit specialisti care au drept preocupare lumea tiganeasca. Avem si catedre de limba „rroma”, cuvânt care dovedeste ca românii au pierdut batalia pâna si la detaliul lingvistic, caci exista tendinta ca „român” sa fie înlocuit cu „rromân”! „Rrom”, la nivel symbolic, poate semnifica si faptul ca, spre deosebire de „rumânul” din vechime, sclav-serb pe mosia boierului nu-i totuna cu „r”-ul adaugat, litera care înnobileaza si separa. Adolescentii vechiului regat vorbesc deja cu accent pe vocala, lucru care dovedeste semnificatia practica a victoriei literei „r” suplimentare si în limba uzuala. Preocuparile culturale ale tinerelor generatii sunt atasate, chiar si afectiv, de gustul asiatic al muzicii, iar de ceva timp chiar si versuri coerente si reusite stilistic sunt armonizate pe melodii facute pe calapod hindus. Nu stiu exact cum stau lucrurile prin Ardeal, dar vechiul regat este în metamorfozare culturala si demografica.

Social, s-a revenit la simbol, la ierarhia tribala, unde obiectul de prestigiu trebuie sa fie stralucitor pentru a impune prestanta si a legitima puterea ca în imperiul lui Timur Lenk. Obiectele de prestigiu sunt fie din metal nobil (vezi ghiulurile, colanele, lanturile pe care le poarta agresiv chiar si românii cu bani), fie se singularizeaza prin unicitate (cea mai tare masina, cea mai mega-vila etc.).

În conditiile în care aculturatia a trecut de bariera sensibila a unui posibil esec, consideram ca nu ar mai fi necesara existenta SISROM-ului, caci obiectivele sale oricum vor fi atinse în cel mult doua decenii. Poporul român a fost (h)indus în eroare de istorie!

Autor: Adrian Majuru

Revolutia ultimului comision !

Chiar m-am ofuscat !
Javara kgb-ista a iesit la declaratii si ne-a indemnat sa nu confundam ce se intampla acum cu ce era in 1990 !
Pai cum sa confundam, ca in anii ’90 eram zeci sau sute de mii de oameni in strada, fara sa fim adusi de nici un partid cu autobuzele.
Si il vroiam tocmai pe EL jos !
Si a chemat minerii !
Dupa 21 de ani, marile partide PSD si PNL au platit la greu ca sa aduca 7500 de oameni din toata tara la Bucuresti !
Ca sa sparga ecranele la bancomate. :)))

Hai sa fim serioosi, 80% din populatie este nemultumita de cum merg lucrurile, dar 0,1 % iese in strada, din simplul motiv ca restul nu mai au NICI o incredere in TOATA clasa politica !
E nasol, dar asta este adevarul, trebuie sa fi dement sa-l schimbi pe dracu cu fisu.
Cu al batran te-ai mai aranjat, i-ai dat, te-a lasat sa mai „dansezi” si tu, daca vine fisu nehalit de 8 ani iti ia si pielea de pe tine si apoi da vina pe Greaua Mostenire ! 🙂

N-am desfiintat „sistemul” nici macar prin revolutie in 1989, cat a fost aia de lovitura de stat comandata din strainatate, dar la care au murit entuziastii.
Tot comunistii si securistii au ajuns in fruntea bucatelor.

Ma c…c pe alegeri anticipate !
Tot ce o sa se intample, o sa fie ca parlamentarii lui Basescu o sa migreze la PSD si PNL si o ne tepuiasca in continuare, impreuna cu fratii lor care i-au primit cu bratele deschise, ca sa faca acea majoritate parlamentara ce o sa le permita sa vanda EI, ce-a mai ramas din tara, Sanatatea, Rosia Montana, vilele RAPPS, padurile etc.

Asta e miza actualei „revolutii” !
Ultimile comisioane, inainte de a se vinde toata Romania !


Blog Stats

  • 98.754 hits

Categori

counters for web pages

Top Clicks

  • Niciunul

Introduceti adresa de Email aici.

Reclame