Posts Tagged 'liceu'

Caldura mare, mon Cher ! – Addendum

M-am intrebat de multe ori de ce unii oamenii reactioneaza din ce in ce mai aberant, o data cu inaintarea in varsta….
Si continui sa ma intreb. 🙂
Reactiile unor persoane la prima parte a acestui „pamflet” imi creaza ciudate stari emotionale, care variaza de la incomprehensibilitate totala la beatitudinea stuporii…
Persoane pe care nu le-am cunoscut niciodata s-au revoltat pentru ca nu empatizez cu emotiunile lor, ale copiilor sau ale nepotilor lor.
Sa fim seriosi, nici macar EI ca indivizi nu ma misca, pentru simplul motiv ca habar n-am cine sunt, asa ca emotiunile lor …… 🙂 intelegeti dumneavoastra cam ce vreau sa spun fara sa incep sa scriu mascari.

Prin urmare este clar ca dau dovada de curata obraznicie daca ignor un grup asa de select, care murea de dorul meu si abia astepta sa ma impartasesc din inalta lui intelepciune.
Eventual sa ma extaziez la poze cu nepotei, floricele, pisicute si apusuri de soare in … Papua – Noua Guinee.
Si bine inteles, fiind eu un personaj de o epocala anvergura mondiala, mureau de nerabdare sa afle ce a facut subsemnatul in ultimii 40 de ani, cate amante a avut, cati copii din flori si cat malai grisat in conturile „over-seas” 🙂
Iar mitocanul de mine, nimic domnule !
Nici macar nu le-a spus „Sa traiti !”
Ca asa sunt eu, daca nu cunosc Capitanul, nu dau onor la companie.
Adica lu AIA, cu care umbla gradu’ la brateta, duminca dupa amiaza prin Cismigiu.

Ce nevoi informationale au oare de la mine vro’70 de persoane, care au o singura calitate: au frecventat acelasi liceu cu subsemnatul, dar in serii sau clase diferite si pana acum 2-3 luni probabil ca nici nu stiau ca exist ?
Te pomenesti ca ajunsei subiect de talk-show la Oprah si habar nu aveam.

Bine … sa facem si rectificarile de cuvinta.
Din zecile de persoane aflate in acel grup pastrez legatura cu doua, direct si personal, deci nu am nevoie de „inregimentare”, am schimbat 4-5 mailuri in 10 ani cu a treia, mailuri de tipul „Ce mai faci ? Mai traiesti ?” si am „cunoscut” inca doua.
Spun „cunoscut” pentru ca ale vietii valuri ne transforma (spun eu, delicat fiind) si ce am cunoscut pare a fi complet pe alaturi de cum imi par aceste persoane acum, avand in vedere ce debiteaza ele pe net.

Deci … O asemenea obraznicie, o asemenea nerusinare, trebuia neaparat pedepsita !
Si s-au gasit singuri 🙂 sau au fost delegati precum la congres, cativa ipochimeni sa imi dea peste nas.
Ocazie care mi-a prilejuit o revelatie : acesti oameni nu au fost modificati de societatile, tarile prin care au emigrat, nu !
Erau probabil „asa” inca inainte de a emigra din Romania !

A primi sau a face destainuiri in cadrul unui asemenea grup si sa mergem la obiect, adica la unul dintre ei Dan, cu care am copilarit pe aceiasi strada, imi creaza aceiasi senzatie de greata ca si suitul cu bocancii plini de noroi pe cearceafurile lui, ca sa ii regulez nevasta.
Sa nu va inchipuiti ca debordez de pudibonderie sau etica si povestea mai mult decat frecvrenta cu nevasta altuia, ma socheaza !
In nici un caz. Ce ma socheaza este chestia cu noroiul pe cearceafuri, daca va amintiti bancul cu ginerele lui Itzic, care dupa ce face toate mascarile posibile in casa socrului, se sterge la cur cu perdelele.
Si in acest context, spun si eu ca si Itzic in timp ce isi pocnea ginerele: Pana aici !

Continui sa ma intreb care este scopul acestei adunari de expati care nici macar nu au fost colegi de an, de clasa cu totii … si care mental si material nu pot sa-si spuna unul altuia decat :”vai ce poza frumoasa”.
Pentru ca daca ar discuta despre ROMANIA, despre un eventual dor de tara unde s-au nascut, as mai intelege.
Dar din contra, cel putin unii dintre ei chiar o injura.
Despre eventuale discutii legate de pictura, literatura, muzica, politica … sa fim seriosi, nici nu poate fi vorba.
La ce stereotipuri „verbale” schimba intre ai pe net, probabil ca mai mult de 5 carti din colectia „Romanul de dragoste”, nu o sa gaseasca nimeni in casele lor.

Nu le ajunge oare comunitatea de pe plaiurile pe care s-au auto-exilat ?
Se simt atat de singuri acolo, acolo unde au ajuns, incat incearca sa dezgroape eventuale „amicitii” din liceu si daca nu le regasesc sau nu le-au avut niciodata, macar ceva produse „colaterale”, precum derivatele de la Bursa, adica „amicitii” pe net intre toti purtatori de „Cravata Rosie de pionier” ?
Sau rupti de toate, pana si de o eventuala religie, au inceput sa fie bantuiti de spaima mortii si se alina cu rememorari si amintiri, chiar daca sunt „fabricate” ?

Perspectiva din care, chiar incepe sa imi para rau ca i-am luat peste picior.
Cred ca de fapt ei sunt mult mai nefericiti ca mine.
Este tragic sa mori singur, iar sa mori ca expat in tara straina, este, daca e posibil, si mai tragic.
Dar sa mori si singur si fara de Dumnezeu …. este comunism curat !

Nu sariti de pe scaune, ca nu am lins niciodata icoanele.
Nu cred ca exista mantuire.
Sau ma rog, nu pentru cetateanul de rand, atat de plin de pacate, incat doar prin comparatie, pacatele Sfintiilor ii califica pentru Rai.
Dar exista Credinta si o oarecare mantuire lumeasca, traind in EA, in Credinta.
Ocazie cu care, constat ca iar am pacatuit, judecandu-i pe altii.
In plus ar fi total impotriva princiipiilor economiei de piata, sa las gol cazanul cu smoala, care ma steapta de 60 de ani. 🙂

Reclame

Caldura mare, mon Cher !

Stati cuminti, nu afara pe trotuare ci in ticvele unor bantuitori ai internetului, trecuti de varsta a doua.
Adica ca mandea.

Ca tot neamul, of couse my horse, facui si eu un liceu si inca unul bine cotat pe vremuri.
Dupa care imi vazui de treaba, pana in zilele noastre.
Sa moara mama, daca tin minte mai mult de 2-3 profesori care erau mai dezghetati la scafarlie si mai mult de 10 colegi sau colege carora le bateam clopotele.
Colegelor, COLEGELOR, se aude mai astia ?, mai astia bolnavi de corectitudine politica si de Idiosincrazie bilaterala stanga fata de femei, care stati acum cu manuta delicata, pe fesa amicului ?
Aaaa, mai trebuie sa fac o precizare: sa nu il puna pe vr’unu necuratul sa se faca ca e analfabet, adica nu stie ce e aia … si sa zica ca a citit IUDEOSINCRAZIE, ca il impusc cu mana mea !

Asaaa, sa revenim la subiecte, ca la bacalaoreat, unde toti pulifricii au luat-o la bot, dupa ce si-au terminat studiile alcoholice la crasma din coltul scolii, ca asa e de bon ton azi!
Si care pulifrici, de oftica ca vor bea toata viata doar „doi ochi albastrii”, vor sa-l dea jos ministul bozgor, ca a bagat camere, si sa modifice legea, in sensul distribuirii gratuite de fituici in clase.!

Dupa zeci de ani de cand terminai si eu Liceul ala, comunist, amarat, fara dotare dar situat central, cu profi alesi dupa dosarul de cadre si directori in functie de cat de tare strigau „Traiasca si infloreasca scumpa noastra patrie si Conducatorul ei iubit, Tovarsul C… ” … spurcat fie-i numele in veci vecilor, Amin, ma trezii ca se napustesc absolventii peste mine !
Si nu asa, TOTI absolventii la modul general, spre prea-marirea invatamantului liceal comunist si ELITIST, adica pentru copii tovatrasilor activisti din categoria a DOUA, intre care cazusem si eu ca musca in lapte, eu, eu o corcitura maidaneza dintre o machedoanca emigranta in Romania si un oltean, dar cu note bune, adica eu, ci numa si numa acei absolventi carora le-a putit Romania din n’spe motive si au emigrat. Unde au vazut cu ochii !!!
Ca stimabilii expati, nascuti si crescuti in Romania, au si ei la batranete nostalgii …. e normal.
Dar sa si le manifeste in preeria lor, in pusta lor, in desertul lor, in stepa lor si sa ma lase dreakului in pace pe plaiurule mele imputite si mioritice!

Basca, spuneti si voi ce placere este sa le vezi pe alea de le mozoleai in parc la Ioanid, ca au ajuns cu falcile pe umeri, gusa pe pipt si cu tzatzele in chiloti ?
Si cum de la varsta asta in sus incepe sa bantuie si dementa senila, sa vedeti voi discutii interesante:
„-Mai stii Ioane cand si cum, tu mi-ai pus mana pe tzata si eu de emotie te-am apucat de stromeloeag ?”
„- Care tzatze Ioano, ca tu nici acum nu ai taztze si de stromeleag m-a muscat Vasilica !”
Dupa care intalniri si rememorari emotionante, incep inevitabilele concursuri:
„Care are mai multe boli !” si
„Cine stie cei mai multi morti !” din Liceul nostru.
Ca asa e dat de la Dumnezeu, le mananca neica in cur pe unele, de numai asta fac: umbla numai pe la inmormantari si discuta decat despre ce boli au avut colegii si vecinii.

Fratilor, eu ma caut la doctor mare si il ascult mintenas si musai.
La o anumita varsta, imi zise doctoru, iti fac rau povestile cu ce cancer a avut Costel, cum l-a calcat masina pe Ionel si in special statisticile imbecile de tipul „am mai ramas juma de clasa !”
De parca nu e fatalmente obligatoriu, ca din orice clasa sa nu mai ramana nimeni si nimic.
Mult mai sanatoase, m-a sfatuit doctorul meu, sunt o berica si-o tzatzica, dar din cele aflate in termen de GARANTIE !!!

Mai astia, care sunteti mai purii, mai ne’ntarcati, tineti minte de la mosu:
O singura BABA ajunge la casa omului !
Iar daca vreti sa ramaneti intregi la bibilica, cautati una cu macar 20 de ani mai tanara.
Ca la senectute sa nu umblati dupa gainile vecinei. 🙂

Asa ca dupa ce primi mandea invitatii peste invitatii, sa ma „alatur” grupului, ma simt obligat sa spun:
Apoi, HO TOVARASI !
Cat au supt onor parinti vostrii la oaia comunista, fuse bine iar Romania era Raiul cu lapte si miere.
Basca caprele si oile. Apropo, le-ati luat cu voi ?
Cum se schimba roata, v-ati pus coada pe spinare si v-ati carat JIGNITI si OFUSCATI, ca nu mai au babacii „functie”.
Adica avantaj serviciu la voi, ca avurati si la cine si unde sa va uschiti.
Oficial si cu acte in regula.
Si ramasera mandea si altii, de prosti, sa construiasca socialismul.
Eeee … acu e avantaj serviciu aici, in Romania, la prostii care NU au emigrat in 1975-1980. :))))

Trec peste faptul ca in seria mea au fost clase de la A la ..,H, si nici pe cei care erau in serie cu mine nu ii cunosteam atunci pe toti, asa ca ce sa mai zic despre toate seriile din 1960 pana in 1975 ?
Dar nu pot sa trec peste si nu pot sa nu ma intreb, oare ce e juisarea asta senila, ca la 60 de primaveri sa te stofoci sa aduni oameni de pe tot mapamondul, ca sa-ti amintesti CE ?
Daca mai sti pe ce Veranda te-ai suit la 17 ani si daca Veranda a fost cu 2 serii inainte sau dupa tine in liceu ?

Stiu, sunt mitocan.
Dar nu pot fi altfel nici macar cu oameni pe care i-am cunoscut bine, pe care i-am iubit, dar care nu au mai dat nici un semn de viata timp de peste 40 de ani, asa ca ceilati …, ceilalti VECINI de scoala, sa ma slabeasca.
Ce fel de ramoleala i-a lovit Domane sau ce INTERES ii mananca de navalira taman acum, cu toti pe mine ?
De ce sa iau legatura cu ei, cu ele … si sa mimez ca ma bucur ?
Nu eu i-am gonit din viata mea, EI, ELE, au vrut musai sa dispara !
Asa ca: sa fie sanatosi si la punga grosi, sa le traiasca neamul si sa nu m’anunte cand trec Stixul.
Ca eu asa am auzit.
Cica expatii astia o sa treaca in masa Stixul, in numai cativa ani.


Blog Stats

  • 98.965 hits

Categori

counters for web pages

Top Clicks

  • Niciunul

Introduceti adresa de Email aici.

Reclame