Posts Tagged 'holocaust'



Un acord cat un razboi !

piramida
Iminenta si anuntata semanare a unui acord nuclear cu Iranul, poate declansa o isterie razboinica in Orientul Apropiat !

Semnarea acordului inseamna si ridicarea sanctiunilor economice impotriva Iranului, adica un aflux colosal de bani catre aceasta tara !
Cine sunt perdantii ?
– In primul rand Arabia Saudita ale carei pretentii de mare putere zonala sunt clar amenintate.
Sa nu uitam nici faptul ca Faisal I bin Hussein bin Ali al-Hashimi, inscaunat rege al Irakului in 1920, era saudit !
Si ca Feisal a zdrobit Imperilul Otoman in Orientul Mijlociu in primul razboi mondial.
– In al doilea rand, Netaniahu urla ca acest acord pune in pericol existenta Israelului !
Sa fim seriosi, existenta Israelului a fost pusa in pericol inca de la infiintare, acum aproape 60 de ani, si nu numai o singura data !
Pentru Israel problema este alta !
Bani pentru Iran (pentru orice tara araba) inseamna nu numai bombe, tancuri sau avioane, ci si facultati !
Caci desteptarea arabului, ridicarea lui de la nivelul: „Desert, camila, basma”, la nivelul elitelor intelectuale din Pakistan sau india, este intradevar un pericol !
Eventualele 3-4 bombe nucleare pe care le-ar putea produce Iranul, nici nu mai conteaza, pe langa cresterea capacitatilor intelectuale ale vecinilor musulmani!
Si in Al treilea rand, sa mai adaugam si isteria declansata de Statul Islamic din Afganistan pana in Libia !
Indiferent de ce final apoteotic va avea aceasta „formatiune statala”, un lucru este clar: sentimentul arabilor de apartinatori la lumea musulmana va exploda !

In imagine soldati din „Armata Araba” ce au zdrobit ocupatia Imperiului Otoman, in primul razboi mondial !.

Reclame

De la Ierusalim vine fetita ….

Iar de la Moscova vine baietelul…..

Parlamentul israelian a fost dizolvat, dupa ce „Bibi” a dat afara 2 ministri care organizau o „lovitura de stat” impotriva sa.
„Asa nu mai pot conduce tara !” a declarat Bibi !
Yair Lapid (Finante) si Tzipi Livni (Justitie), cei doi exmatriculati, s-au declarat impotriva „Legii Statului Evreiesc”.
Bibi (Likud), spera sa formeze alt guvern impreuna cu formatiunile de dreapta si „ultra-ortodoxe”: Israel Beiteinu, Caminul Evreiesc, Shas, United Torah Judaism ….
S-ar putea sa nu obtina majoritatea de voturi, dar nu ma voi mira de loc daca razboiul devine general, din Turcia pana in Somalia !
Eventual si cu utilizare de armament nuclear israelian.

Pentru cei care vor sa viziteze individual Tara Sfanta:
– Pe 60 de linii de transport in comun femeile au voie sa stea doar in spate, iar barbatii doar in fata.
– Militarii israelieni urmeaza sa primesca casti (antifoane) ca sa nu mai auda cantecele femeilor !
Fenomenul s-a extins, iar segregarea se aplică si la cozile de la magazine, camerele de asteptare din spitale, in zonele locuite de ultra-ortodocsi.
Femeile au disparut din reclamele din Ierusalim, piscinele au program separat pentru barbati si femei, iar la o ceremonie de premiere organizată de Ministerul Sanataţii, laureatele nu au avut voie sa urce pe scena, pentru ca viceministrul era ultra-ortodox.
Vitrinele unei librării care nu se supunea preceptelor ultra-ortodoxe au fost împroscate cu fecale pana cand patronul s-a supus regulilor.

Femeile ultraortodoxe care isi acoperă fata si poarta fuste foarte lungi au început să fie numite „talibani”, insa este puţin probabil ca tendinta de radicalizare sa se schimbe.

Ochelarii care blurează imaginea sunt recomandati celor ultra-ortodocsi, intrucat ii ajuta pe sa nu fie „oripilati” de aparitia unei femei, imbracata inadecavat pentru principiile religiei lor.
Comunitatea ultra-ortodoxa din Ierusalim a organizat „patrulele puritatii” care vand ochelari cu lentile blurate, ce permit o vedere oarecum normală la cativa metri distanta.
Tot ce trece de „distanta sigura” se vede în ceata, inclusiv femeile.
Acest tip de ochelari se vinde cu suma „modică” de sase dolari.
Cei mai tentati de acest chilipir sunt barbatii care sunt nevoiti sa-si paraseasca pentru o vreme comunitatea si trebuie sa înfrunte realitatea din lumea largă.

Si cum nu toti ultra-ortodocsii evrei sunt la fel, adoptarea legii care ii obliga pe ultra-ortodocsi sa faca armata, a starnit valuri de furie.
Evreilor ultra-ortodocsi, li s-a permis in general sa nu faca armata, pentru a-si continua studiile teologice.
Spre deosebire de ei, ceilalti barbati trebuie sa faca un serviciu militar obligatoriu de trei ani.
Barbatii care se declara religiosi nu prea muncesc si primesc ajutoare sociale in timp ce isi continua studiul religiei.
Ultra-ortodocsii afirma ca isi servesc patria prin rugaciune si studiu, ajutand la pastrarea culturii si mostenirii evreiesti.

Din pacate se pare ca vor musai si ….. sa iasa in evidenta:
Un grup mare de ultra-ortodocsi a cumparat bilete la compania El-Al, pe ruta New York la Tel Aviv, iar cursa de Vineri 26 septembrie 2014, s-a transformat intr-un „cosmar de 11 ore”.
Cumparaserea bilete pe toata lungimea avionului, iar o data urcati, nu vroiau sa stea langa femei sau in spatele lor !
Dupa negocieri, evreii Haredi au fost de acord sa se aseze pe locurile desemnate pentru a lasa avionul sa decoleze, dar imediat dupa ce avionul s-a ridicat in aer, pasagerii Haredi efectiv au sarit inapoi pe culoarele dintre randurile de scaune.
Asa au mers pana la destinatie.

Acest fenomen este prezent în Israel de zeci de ani, dar acum radicalii ultraortodocsi incep sa ocupe pozitii tot mai importante.
Beneficiind de subsidii din partea statului, o minoritate de 10% din populatia tarii, a ajuns să aiba o natalitate de trei ori mai mare decat cea a evreilor seculari.
40% dintre membrii Knesset-ului sunt ultraortodocsi, la fel 40% dintre tinerii ofiteri din armata.
Toate acestea le oferă o influentă disproportionată, pe care o folosesc, scriu Der Spiegel, BBC, etc.

„Din multe puncte de vedere, Israelul seamana deja mai mult cu Iranul decat cu Europa.
Este o tara in care nu există casatorie civila si unde rabinii decid asupra casatoriilor si divorturilor.
Este o tara in care elevii ultra-ortodocsi nu invata matematica, nici limba engleza, si unde fiecare grădiniţă si fiecare batalion are un rabin.
Este o tara unde ministrul Infrastructurii poate pune centralele nucleare sub supravegherea unor rabini, pentru a supune electricitatea preceptelor religioase ale puritatii”

Si ca totul sa se termine intr-o nota de dementa generala …
Exista utra-ortodocsi pentru care existenta statului Israel este o monstruozitate, o infamie, o blasfemie (ar fi trebuit sa apara doar dupa ce Mesia coboara pe pamant) !
Si exista extremisti religiosi care refuza orice contact cu alte comunitati laice, religioase evreiesti si chiar cu statul Israel.
Hasidismul de “Satmar” (Satu Mare) si organizaţia “Neturey Karta” (Păzitorii Zidurilor) din Ierusalim, nu vor nici un contact cu autoritatile statale israeliene “sioniste”, refuză bani din partea lor, au stabilit contacte cu Autoritatea Palestiniana, cu organizatia Hamas si cu guvernul iranian.
Aceste grupuri nu vor contacte nici cu alti evrei, laici, religiosi sau chiar ultrareligiosi, nici la rugaciune, nici în viata sociala.
Asa ca nu s-a mai mirat nimeni cand ultra-ortodocsii au scris obscenitati pe monunentul Holocaustului in Israel sau au declarat ca Hitler nu si-a incheiat misiunea !

De ce s-a tradus Biblia, mai întâi în greceşte ?

Acum doua milenii lumea mediteraneana era mare iar “Iudeea” era mica, mai mica ca actualul stat Israel.
Grecii erau marinari dintotdeauna, evreii nu, chiar dacă regele Irod a construit poate cel mai spectaculos port al antichităţii.
Grecii cuceriseră deja lumea prin cultură, iar în vremurile lui Alexandru Machedon (sec IV Î.H.) pun amprenta şi MILITAR asupra zonei de la est de Marea Mediterană.
După moartea lui Alexandru teritoriile cucerite de acesta din Egipt până în India s-au împărţit între “locotenenţii” lui şi au devenit state “surori”, cum ii place unui domn profesor să spună despre limbi.
Unele dintre noile state au trăit foarte puţin la scara istoriei, altele precum Egiptul au avut conducători, faraoni de sorginte greceasca încă trei secole.
Dinastia Ptolemeilor, întemeiată de Ptolemeu I Soter, general al lui Alexandru Machedon, a durat din 305 Î.H. până în 30 Î.H.
Iar despre ultima să urmaşă, aţi auzit in mod sigur: o chema Cleopatra si s-a tăvălit şi cu Antoniu, şi cu Cezar !.
Pentru elitele vremii, pentru toţi evreii din diaspora sau care l-au urmat pe Iisus, limba greaca era ceea ce este engleza pentru noi în sec. XXI, o limba de circulaţie mondială.
Doar că atunci „mondialul” era atunci cat balta Imperiului Roman: „Mare Nostrum” !

Secolul I D.H. mai aduce ceva.
Sau mai bine spus aduce pe cineva: Îl aduce pe Saul din Tars născut prin anul 5 D.H. şi mort prin anul 67 D.H., prin decapitare la Roma (?).
Tarsiotul provenea dintr-o familie înstărită, dacă nu cultă măcar şcolită, aparţinătoare de tribul evreiesc al Beniaminilor, cel din care s-a ridicat şi Saul, cel dintâi rege al Israelului.
Se considera acum, ca de mic avea atât numele de Saul cat şi cel de Paul.
Primul nume, evreiesc, era absolut necesar în iudaism şi totodată marca apartenenţa la „Beniamini”!
Al doilea nume, roman, trimite clar la relaţia clientelară cu marea familie romană a „Paulilor”.
Nu se ştie cert dacă a moştenit cetăţenia romană de la tatăl sau a dobândit-o el, în timpul vieţii.
Amănuntul ar fi foarte interesant de ştiut, având în vedere cum se acorda cetăţenia romana.
Saul – Paul (devenit Pavel la slavi), este de mic „grecizat”, fiind născut şi trăit în diaspora evreiasca din lumea bizantina.
Aşa cum putem spune ca probabil a învăţat greceşte de mic copil, tot aşa putem afirma, dar de data asta cu certitudine, ca de mic copil a studiat religia evreiasca.
Continua studiile religioase ca adult la Ierusalim, cu mari rabini precum Gamaliel, până la peste 30 de ani când devine satrap al Templului, adică hăitaş şi ucigaş de evrei creştini, şi apoi are una după alta doua viziuni.
Prima pe drumul Damascului, urmare a căreia devine creştin (probabil după 36 D.H.) şi a doua care ii releva faptul ca “lupta de clasa a sectei lui iudaice „Biserica Creştina de la Ierusalim”, trebuie să devina internaţionala şi să cucerească lumea.
Parca suna cunoscut, nu ? 🙂
Prin 45 D.H., după ceva aventuri şi mai ales eşecuri în creştinarea evreilor, realizează prima sa „mare lucrare” creştinând împreuna cu Barnabas în Antiohia Siriei, păgânii de acolo.
Şi culmea tupeului la ei, fără sa-i treacă pe nelegiuiţi mai întâi prin religia Iudaica !
Încep conflictele, Saul este disident, revizionist
Aşa ca se ia de par cu Apostolul Petru pe motiv de cine cu cine trebuie să stea la aceiaşi masa, în timpul cinei euharistice.
Petru, la fel de evreu ca şi Saul, nu accepta “goimi” creştinaţi la aceiaşi masa cu el, cu evreii.
Îi vroia la o masa separata !
Cei doi s-au luat de păr şi cu alta ocazie, când Petru şi evreii creştinaţi, doreau ca circumcizia şi alte obiceiuri evreieşti să fie impuse şi goimilor creştinaţi.
Saul s-a împotrivit şi a câştigat în 49 D.H. prima victorie dogmatica, care v-a duce la scoaterea creştinismului din orbita Templului şi a Religiei Iudaice.
Cam enervant Saul asta, ii cam calca pe bombeuri pe Apostolii de la Ierusalim. 🙂

Aşa că Saul pleacă mai mult sau mai puţin în penitenţă, în lumea largă.
Dar pleacă ca să construiască Biserica lui. Printre păgâni!
Fără „L” mare, pentru ca vorbim de biserica lui Saul, a lui personală şi nu de „Biserica Lui”, ca să punem punctul pe I.
De aceea şi mare parte din Noul Testament este scrisa de el, de satrapul devenit Apostol !
Şi Marcu a făcut acelaşi lucru, dar Biserica Copta din Egipt a rămas “personala”, oricât au încercat atât catolicii cat şi ortodocşii să tragă de ea.
Acum, Teodor al II-lea al Alexandriei este al 118-lea PAPA al acestei biserici creştine, de la Marcu încoace, acesta fiind primul ei Papa.
Interesant este şi că în prima călătorie misionară, care începe în Cipru, Saul şi Marcu (alt evreu bogat şi grecizat), plus Barnabas, sunt colegi de drum şi suferinţă.
Spre deosebire de alţi Apostoli, Saul nu l-a cunoscut/întâlnit niciodată pe Isus din Nazaret, întrucât s-a născut la 5 ani după ridicarea pre cruce !
Dar l-a cunoscut pe HRISTOS, în misiune ordonată de Templu, la Damasc, când importanta comunitate evreiasca din acel oraş, cu aproape 30 de sinagogi, fusese molipsita de virusul credinţei în Hristos.
În consecinţă Saul s-a oferit să plece, însoţit de soldaţii Templului, ca să disciplineze pe evreii de acolo şi să omoare pe evreii creştini încăpăţânaţi !
Cred ca detaliile sunt importante.

Deci să reluam, Saul pleacă în lumea larga….
Lumea larga însemna în acele vremuri aria de influenta culturala bizantina (greaca) şi de administrare imperiala romana, căci acolo erau mai mulţi oameni, mai mulţi bani şi în special un mugure de “internaţionalism” cultivat de Imperiul Roman.
Şi aici vorbim de „cetăţenia romana”, care iniţial era rezervata oamenilor liberi din Roma şi din jurul acestui oraş.
De ce facem acum aceasta noua digresiune, referitoare la cetăţenie ?
Pentru ca nici măcar toţi latinii liberi din Italia (până în 89 Î.H.) sau din Imperiul Roman (până în 212 D.H.) nu erau cetăţeni romani, chiar dacă li se recunoşteau „unele” drepturi.
Numai „cetăţeanul roman” avea drepturi depline în fata statului şi „timpului”!!!
Asta însemna de la recunoaşterea căsătoriei, până la dreptul de a lăsa moştenire, a transmite cetăţenia (numai) pe cale paterna, până la a vota, a fi ales, a face comerţ şi a face parte din armata imperială timp de minim 10 ani !!!
Şi cel mai important din punct de vedere al istoriei creştinismului, faptul ca NUMAI cetăţeanul roman avea dreptul de a refuza judecata unui tribunal roman local şi a apela la „Judecata Împăratului”, la Roma.
Cetăţeniile individuale, pentru „provincialii” – locuitori ai teritoriilor cucerite de Roma, „socii” – locuitorii unor state aliate şi pentru sclavii – obiect al proprietăţii în legea romana, se acordau de câtre împărat sau senat numai pentru merite şi servicii deosebite.
Delaţiunea împotriva „duşmanilor statului” era cea mai la îndemână cale de obţinere a cetăţeniei, la paritate cu denunţurile împotriva magistraţilor ce luau mita. 🙂
Şi acum facem legătura între cetăţenie, creştinism şi Saul din Tars, fără insa a şti dacă a moştenit cetăţenia sau a primit-o chiar el pentru servicii aduse Imperiului Roman, aşa cum explicam mai sus.

La sfârşitul vieţii, Saul era cu certitudine cetăţean roman, întrucât apelează la „Judecata Împăratului”.
Episodul este deprins parca din filmele cu Bond, James Bond.
Cu toate darurile imense aduse „Bisericii din Ierusalim” încă de la prima creştinare a păgânilor făcută de Saul în Antiohia Siriei, aceasta nu îl priveşte cu ochi buni pe Apostolul ei Saul !
Şi nu îl agreează pe Saul pentru ca acesta predica în afara lumii evreieşti, printre păgâni iar în anii 50 D.H. „Biserica din Ierusalim” era doar una din multele secte evreieşti ale acelor timpuri.
Chiar dacă era deja acceptată de oficialităţile Templului şi funcţiona la Ierusalim, nu în deşertul Anatoliei. Sau poate tocmai de aceea. 🙂

Capii Bisericii îi primesc „căruţa” cu aur trimisă de goimi, ii mulţumesc pentru ea, dar apoi Saul este rău mustrat şi pus să facă penitenţă.
Adică să se rada în cap şi să petreacă în „post şi rugăciune” o săptămână în Templul.
Atenţie, nu în „Biserica de la Ierusalim”, ci în TEMPLU !
În Templul unicei şi adevăratei „Legi evreieşti”.
Statul la Templu ustura rău la buzunar în acele vremuri, aşa ca Saul este pedepsit să plătească şi pentru încă 7 evrei păcătoşi (sau care trebuiau sa-l păzească ?), ca să se înveţe minte şi să nu mai facă altceva decât ce i se ordona!
Se pare ca penitenţa sau altceva n-a mers cum trebuia pentru ca după o săptămâna, la plecare, în fata porţilor Templului pe Saul îl aştepta o „mulţime” dezlănţuită şi furioasă, care dorea sa-l linşeze.
Porţile sunt ferecate în spatele lui şi începe nebunia.
Cumva, Saul scapă bătut bine, dar neomorât cu toate ca mulţimea tipa ca e un „egiptean” răsculat ce are mii de asasini în desert.
Poate mulţimea era mai mica, de numai 5 persoane, poate cineva cheamă soldaţii romani, poate soldaţii vin singuri întrucât aveau un fort, o garnizoana în apropiere. …(Cetatea Antonia)
Oricum îl saltă la propriu pe sus pe Saul şi îl duc în Fort.
Uzanţa era ca în astfel de probleme, administraţia romana să nu se amestece şi să ii lase pe băştinaşi să se judece şi omoare între ei.
Dar sub control Roman !!!
Urmează o suita rapidă de evenimente mai ceva ca în filmele poliţiste: rezolvări miraculoase şi prăbuşiri spectaculoase, una după alta.

Vorbeşte în greceşte cu „tribunul” ce îl arestase şi scăpa de acuzaţia de egiptean bandit şef şi cu mii de complici.
Apoi se adresează mulţimii care urla „La moarte cu el !”, în fata porţilor Fortului.
Se adresează în aramaică !
Mulţimea e surprinsa, îl aude pe Saul povestind ca este un iudeu adevărat din Tarsul Ciliciei, ca e ţinător al Legii Sfinte ….
Se face linişte.
Saul arată ca a învăţat Legea la picioarele marelui Rabin Gamaliel, că a persecutat până la moarte bărbaţi şi femei, la fel ca ei acum, pentru Templu.
Acum liniştea este deja mormântală, adunătura, gloata, este în derută.
Agitatorii, bănuind ca au nimerit într-o reglare de conturi, într-un război ucigaş între rabinii Templului, dau înapoi, nu mai incita pe nimeni, se pregătesc să dispară !
Saul exulta, stăpâneşte mulţimea, îl ia valul, în locul unor evrei habotnici, unor unelte ale Templului, a criminalilor tocmiţi sa-l omoare, vede în faţă turma Domnului care aşteaptă Cuvântul !
Şi începe să predice……
Mulţimea primeşte Cuvântul, Lumina, Iubirea lui Iisus în tăcere, apoi ….precum un bou muşcat de tăuni, se scutura, dă din picioare, dă din mâini, urlă, se leapădă de Necuratul, de Momona, de Belzebuth …
Şi se leapădă de … Saul, se leapădă de Hristosul lui şi cere moartea lui Saul!

Romanii deranjaţi de „perturbarea ordinii publice” în forma continuă, chiar în instituţia lor, îl arunca pe Saul în temniţa cu ordin de a fi schingiuit.
Erau curioşi nevoie mare, să afle cine este agitatorul Iisus care are aşa un complice pervers, pe Saul.
Înaintea primei lovituri de bici, Saul declara ca este NASCUT cetăţean roman şi nu este permisă pedepsirea lui fără judecată !
Afara, evreimea furioasa cere deja judecare lui Saul pentru ofense aduse religiei iudaice, cere „capul lui Saul” !

Pe centurioni îi apucă damblaua !
Pe tribun nebunia !
Afară ! Afară cu Saul !
Să-l judece „jidanii” lui, la Templu, afarăăăăă …
Şi romanii îl aruncă în „groapa leilor” !

Aşa că Saul ajunge la judecată în faţa Sinedriului şi cum deschide gura, se alege din prima cu trei palme peste bot.
Şi atunci urlă Saul către Marele Preot Ananias:
„- Perete văruit, eşti stricător de Lege !”
Aşa insultă, nu mai există astăzi.
Atunci, să-l faci pe Marele Preot „perete văruit” …. te condamnai singur la moarte şi te executai tot singur … cu furculiţa !
Acum, dacă te duci la Papa de la Roma şi-l înjuri 3 ore în toate limbile pământului, dacă are şi el răbdare :), te alegi cu cel mult cu un „pax vobiscum” şi doi gealaţi elveţieni care îţi arata în ce direcţie este Via Veneto! 🙂
Şi urlă Saul în continuare la Ananias:
„- După Legea Evreiască întâi judecata şi abia apoi bătaia” !
Linişte ….. consternare. Ce tupeu are nenorocitul !
Îl ia un alt rabin la bulane: „Cum de te dai mă, la Marele Preot, Şeful nostru ?”
Saul se dă lovit, afirmă ca habar nu avea ca „ăla” era Marele Preot şi o dă în bălării cu citate din Legea evreiasca:
-„Să nu-l vorbeşti de rău pe conducătorul poporului tău!”
Nici un efect !
Apoi îşi aduce aminte ca Sinedriul era compus cam la fel ca actualul Congresul American: jumătate elefanţi şi jumătate măgari !
Aşa că strigă repede: Sunt FARISEU !
Şi chiar era băftosul ! Chiar era fariseu neam de neamul lui, din moşi strămoşi !
Ca d’aia s-a şi făcut creştin satrapul, în urma revelaţiilor şi viziunilor de pe drumul Damascului.

Acum trebuie alte detalii.
Cele 2 grupări religioase şi politice majore din Sinedriu erau saducheii şi fariseii.
Saducheii credeau că nu există nici viata de după moarte, nici înviere, nici înger şi nici duh.
Fariseii erau …. nişte evrei idioţi şi nişte creştini subdezvoltaţi care le credeau pe toate de mai sus. 🙂

Aşa ca Saul a băgat toate bilele la buzunar, dintr-o lovitură, mai ceva ca la biliard.
Sinedriul a uitat de el iar rabinii s-au luat la bătaie (nu doar ideologic) între ei.
Chestie care iniţial s-a dovedit mult mai interesantă decât pedepsirea unui evreu anonim care dovedise aşaaaa o prostie, dar aşaaaa o prostie monumentală …. încât se înscrisese în partidul … „Forţa Civică”. 🙂
Dar cum nici Saul nu scăpa nebumbăcit, ba chiar după rezolvarea problemelor teologice prin manipularea toiegelor, Marii Preoţi începuseră să tragă şi unii şi alţii de el, mai sa-l rupă în doua, tribunul roman a ordonat ca evreul bizantin, fariseu, creştin, cetăţean roman …etc. să fie dus la puşcăria LUI ! A Tribunului ! La puşcăria ROMANĂ ! 🙂
Se saturase !
Se saturase de Saul-Paul, de evrei, de cei încă câţiva ani până la pensie !
Şi până la un cur de muiere care să fie numai al lui, acolo, acolo la nenorocita aia de fermă pe care spera s-o cumpere, când ajungea pe la aproape 45 de ani.
Şi pe care ferma, s-o are, s-o lucreze, pana crăpă !
La 55 de ani !

Pierzând obiectul muncii, rabinii, evreii, se sfătuiesc între ei şi 40 de excitaţi se jură pe „coapsa„ cui au nimerit, c-o sa-l omoare pe Saul.
Rabinii trebuiau doar să îl mai cheme pe Saul la încă o judecata. Încă una şi se duce !
Nepotul lui Saul este însă parte la discuţia din Templu.
Ca de obicei: spionaj, contra-spionaj, trupe de comando ….
Fuge la Fort şi explică totul lui Saul, tribunului, romanilor !
Tribunul face instantaneu o criza de delirium tremens!
Răscoală, asasinate, în timpul „mandatului” lui ?
Aşa ceva „nu se exista” !!!
Saul … zboară instantaneu, dar nu pe fereastră, ci datorită a 200 de viteji legionari, a 200 de suliţaşi şi 70 de călăreţi, direct la Cezareea !
Adică oraşul de domiciliu al trimisului Zeului de la Roma, în Iudeea !
Adică să se spele pe cap „unsul” Romei cu Saul, că eu am aplicat regulamentul şi acum am treaba să mă duc liniştit, să mănânc, să beau şi să regulez ceva curve „jidoafce” !
Aşa că taman atunci când zicea ca i-a îmbârligat pe toţi, Saul se trezeşte ca pică din lac în puţ !

Cu scrisorica lui Claudius Lisias legată de gât, Saul ajunge la Cezareea direct în braţele Guvernatorului Felix !
(altul decât maidanezul de Romanistan)

„Claudius Lisias, către prea alesul guvernator Felix.
Salutare!
Omul acesta a fost prins de către iudei şi era să fie omorât de ei, dar, când am aflat că este cetăţean roman, am venit cu soldaţii şi l-am salvat. Vrând să aflu şi motivul pentru care îl acuzau, l-am dus în Sinedriul lor şi am găsit că era acuzat pentru nişte controverse referitoare la Legea lor, dar nu era nici o acuzaţie pentru care să merite moartea sau lanţurile. Mi s-a dat însă de ştire că există un complot împotriva acestui om, aşa că l-am trimis imediat la tine, poruncindu-le şi acuzatorilor lui să-ţi spună ce au împotriva lui.
(Fii sănătos!)

Ce urmează, este ce-aţi citit despre Becali la Poarta Alba ! 🙂
2 ani l-a ţinut Felix în puşcărie pe Saul,aşteptând să-i dea bani !
2 ani l-au chemat romanul Felix şi a sa soţie locală Drusila la masă, ca să afle „tainele” creştinismului.
Iar când Saul a început să povestească „tainele” creştinismului, Felix s-a îngrozit aşa de tare, că încât n-a mai vrut sa-l vadă, până când a fost schimbat din funcţie cu Porcius Festus.
Săraca suina imperială, Porcius, nici n-a apucat să-şi vadă cocina în care urma să domicilieze, că s-a trezit cu delegaţia Templului, călare peste el şi cerând capul lui Saul, judecarea lui, etc.
Porc, porc, Porcius, dar nu tâmpit, guvernatorul roman a amânat cât a putut, iar apoi a cerut un meci „full contact” între Saul şi un reprezentant al Templului !
După 10 zile, la meci, Templul n-a putut dovedi nici o acuzaţie împotriva lui Saul !
Dar porcul, porc până la capăt, şi probabil cu mâna deja gheară în buzunarele jidovilor, îl îndeamnă pe Saul să meargă la Ierusalim să fie judecat acolo !
Răspunsul este scurt ! „- N-am păcătuit nici faţă de Legea iudeilor, nici faţă de Templu, nici faţă de Cezar!“
Şi conştient ca nu mai are decât o singură scăpare Saul zice:
„– Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. „
Porcul zice săru’mâna!
Scapă de Saul şi rămâne şi cu banii evreilor !
„– Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!”
Cireaşa de pe tort este sosire regelui iudeu Agrippa şi a sa consoartă (sora ?), la Porc, ca sa-i prezinte omagiile casei regale evreieşti.
Porcul, ii pune lui Agrippa 5 tone de rahat politico-religioso-diplomatic în braţe, afirmând ca habar nu are cu ce acuzaţie sa-l trimită pe Saul la Roma ! 🙂

Conflictul se rezolva „amiabil”!
Toata lumea este de acord ca Saul este o persoană foarte incomodă, dar că cel mai bine ar fi să-l scurteze de un cap, Împăratul de la Roma !

Urmează episodul marin al aventurilor lui Saul, naufragiului, creştinarea escortei militare şi 2 ani de aşteptare la Roma.
Templul nu trimite pe nimeni sa-l acuze.
Saul scrie epistole peste epistole şi planifică alte misiuni de creştinare a păgânilor din Spania pana în …….Epir.
În anul 63 D.H., întrucât nu se prezintă acuzatorii Templului este lăsat liber.

Nu există nici o data certă referitoare la cum şi în ce an a murit !
Tradiţia, ici colo se vorbeşte de o arestare prin anul 66, la Nicopole în Epir şi de trimiterea sa din nou la Roma.
Acum temniţa este foarte grea şi se termină cu martiriul prin decapitare, probabil în 67 D.H.
Tot în acest an moare şi Apostolul Petru, pare-se că martirizat la Roma de Nero.
Petru, episcopul de Roma, cel care propovăduia înaltei societăţi romane şi curvelor imperiale cum să păcătuiască în curăţenie, cel care este capul celor care „vor să îmi fure Biserica” după cum spunea Saul, este pus de tradiţie, de „partid”, de gaşca, ca piatră de temelie a Bisericii creştine.
Noi suntem îndemnaţi să credem că Saul n-a murit urmarea uneltirilor Biserici din Ierusalim, ale lui Petru, ci mult mai târziu, după ce a propovăduit încă câţiva ani.
Iar neînţelegerile cu Petru, s-au rezolvat la un şpriţ, ca între bărbaţi adevăraţi. 🙂
Saul, din gâtul căruia se zice că a curs lapte la martiriul decapitării, dispare apoi 500 de ani din istoria creştină, întrucât minunea curgerii laptelui, umbrea aura lui Petru si mult mai grav a lui Iisus !
Şi dispărut ar fi rămas Saul pentru totdeauna, dacă n-ar fi fost câteva mai multe târguşoare, târguri şi oraşe, care după implementarea creştinismului ca religie oficială, n-ar fi vrut şi ele un Apostol ca „patron” şi Întemeietor al creştinismului local!

Si gata cu Saul că am vorbit destul despre el ! 🙂
În acest moment (anii 60-70) se mai întâmpla câteva lucruri:

1. Secta iudaica creştină, numita Biserica de la Ierusalim, condusa de fratele lui Iisus, Iacob, îşi pierde caracterul de club iudaic închis prin plecarea Apostolilor să propovăduiască Cuvântul în lume.
Este adevărat ca iniţial Apostolii pleacă să împartă Vestea doar printre evrei, că predica doar în Sinagogi, dar predică şi „împărtăşesc” în afara Iudeii, calcând şi pe delături, în ogrăzile păgânilor avuţi şi darnici la buzunar.
În toata diaspora, „expaţii” evrei trăiau în oraşe întemeiate de greci, sau grecizate, sau romanizate…
Aceşti evrei vorbeau şi greceşte, eventual şi latineşte din motive comerciale, culturale sau de ce nu, din motive „de fiţe” cum spunem noi acum, deoarece caracterul uman este acelaşi ca şi pe vremea lui Saul.

2. Prin urmare şi aşa dar :), „Documentele Congresului al IX-lea” sunt traduse în greaca pentru ca întreaga elită a lumii greco-romane, nu numai evreii, să poată înţelege şi participa la noua religie.
Sa participe spiritual, dar şi pecuniar.
Pentru ca nimic nu se face pe lumea asta fără bani !
Aşa ca Saul a cărat în 3 rânduri aur la Ierusalim, la „Biserica din Ierusalim” condusa de fratele Domnului .
Se vorbeşte de „căruţe” de aur şi se ştie ca înainte de ultimul transport toţi enoriaşii săi s-au răsculat şi n-au mai vrut să mai dea nici un ban !
Noroc că Saul avea un învăţăcel foarte bun de gura, care i-a convins. !

3. Concomitent, urmare a răscoalelor evreieşti împotriva romanilor, în anul 70 D.H., fiul lui Vespasian, Tit, arde Templu din Ierusalim.
“Structura” administrativă religioasă iudaica este distrusă, sinedriul este desfiinţat şi nu se mai poate întâlni, dispare Marele Preot, nu se mai fac sacrifici şi cel mai important, Templul nu mai poate aduna dări.
Acum dările sunt colectate de Imperiul Roman !
Evreii emigraţi prin alte locuri şi care ii acceptau pe conaţionalii lor “creştini” la fel cum ii acceptăm noi pe catolici sau protestanţi, rămaşi fără conducere şi lideri religioşi, nu se mai încăpăţânează să păstreze “Legea Veche”.
Nu trebuie uitat şi alt fapt FOARTE important: abia în secolele I-II D.H. evreii îşi aduna scrierile lor religioase, produse timp de 1.000 de ani de circa 150 de scriitori, în Biblia ebraică, “Tanach”.
Care “Tanach”,.secole mai târziu devine “Vechiul Testament” la creştinii “internaţionalişti”, la urmaşii spirituali ai lui Saul.
Privind lucrurile la rece, cred că adevăratul constructor al creştinismului actual este Saul.
Chiar dacă a fost “mazilit” de Petru şi a murit datorită acţiunilor susţinătorilor acestuia, ai susţinătorilor Templului, chiar dacă a murit în ciuda căruţelor cu aur pe care le-a cărat Bisericii din Ierusalim.
Sau poate tocmai datorită acestor căruţe. 🙂

Nu ştiu când a fost tradus primul text sau parte din Vechiul Testament în greceşte, dar după anul 200, genialul cărturar Origene (peste 6.000 de papirusuri scrise) ne oferă Hexpala.
Hexpala este Vechiul Testament în 6 “variante”: (1) textul ebraic, (2) textul ebraic transliterat cu caractere greceşti, (3) versiunea greaca a lui Aquila, (4) versiunea greaca a lui Symmachus, (5) Septuaginta, şi (6) versiunea greaca a lui Theodotion.
Acest lucru ne arata ca numărul de texte religioase creştine în greceşte care circulau era atât de mare, încât devenise imperios necesar studiul comparat al variantelor greceşti între ele şi în paralel cu varianta originală ebraică.

Prima traducere oficiala, la comanda papala, a Bibliei în limba latina apare abia pe la anii 385-420 (sec. IV-V D.H.).
„Biblia Vulgata” aparţine lui Eusebius Sophronius Hieronymus, Sf. Ieronim, şi încă este „piatra de temelie” a studiului în domeniu.
Versiunile anterioare sunt denumite la modul colectiv „Vetus Latina”.
Perioada de sfârşit de secol IV şi secolul V D.H. înseamnă atât începerea procesului de standardizare a conţinutului Bibliei, a curăţării ei de influentele autorilor „gnostici” cât şi a declaraţiilor de „independenţa” din partea unor puternice biserici creştine din acea perioada. Aşa apar traduceri în armeană, georgiană, siriacă, coptă şi limba ge’ez vorbita în Etiopia.

Toate Evangheliile apocrife, apărute încă din secolul II D.H., sunt declarate a fi cu caracter gnostic şi sunt eliminate din conţinutul oficial al Bibliei.
Chiar dacă încă de la 363 D.H., în Conciliul de la Laodicea, se stabileşte conţinutul Bibliei, Apocalipsa lui Ioan este adăugată în 419, la Conciliul de Cartagina.
Şi ….. tocmai în secolul al 16-lea se stabileşte oficial canonul Noului Testament pentru Biserica Catolică, la Conciliul Tridentin.
Ortodocşii, la Sinodul de la Ierusalim din 1672, stabilesc acelaşi canon cu catolicii pentru Noul Testament, dar unul diferit pentru Vechiul Testament.

Cultura iudaică a devenit duşman ascuns. Nici măcar nu se mai pomeneşte acum de numele Necuratului.
Ce ne-a lăsat cultura greacă a dispărut la fel ca amintirile noastre despre strămoşii personali din anii 1800 !
Amintirea Greciei ei este un zero barat !
Cultura latină este doar o vaga urmă despre moşul căzut la 1877 în faţa Redutei Plevna.
„Moşul era” doi tovarăşi, Romulus şi Remus, fii unei secte „werewolf” care bea sânge mai abitir ca vampirii, în loc de bere şi locuia pe 7 dealuri şi-o vale!
Kultura franceza este bunicul omorât în 1918, la Mărăşeşti de un locotenent rus, care era strănepotul unui conte prusac scăpătat şi angajat în armata rusă la 1820, de foame.
Prea beţi ca să se mai suie pe cai, ţarii ruşi i-au trimis pe veneticii vorbitori de franceza să ocupe regatele romaneşti, în minunatul secol 19, şi aşa s-au franţuzit românii !
Din WW II ne-au mai rămas în memorie doar: Holocaust, Ausweis şi davai ceas, davai palton !
Aşa că în secolul XXII o s-o luam de la capăt şi o să citim Septuaginta în aramaică. 🙂

Shalom domnule prim-ministru V.V. Ponta

Apropo de decoratii, de fascisti, de evrei si „my horse off course”, P.M. V.V. Ponta !
Adica in engleza mea de balta: „martoaga mea ce o ia pe aratura”, prim-minstrul V.V. Ponta.

Vazand eu ca exista tentatia pascutului prin balariile rusesti si cea a unui antisemitism de sant la drum intre glii, trebuie sa punctez cateva lucruri.

Domnule Ponta, n-ai destula destula glagore ca sa fi antisemit !
Doar cei care sunt macar la fel de destepti ca „jidanii” pot fi sau au dreptul.
Doar aia sunt antisemiti adevarati !
Restul … sunt doar onanisti de bodega in Frerentari sau criminali psihopati.
Eu, un neica nimeni din Grand, am dreptul sa nu-l iubesc pe Patapievici.
Poate ca am si datoria sa-i spun domnului Patapievici direct in fata:
– Draga domnule, meri si injura-i pe evreii dumitale, ca de injurat romanii ma ocup eu de 40 de ani!
Pentru ca … pe ce spun eu, Israelul, Soros, „Jointul”, Asociatiile evreiesti din lumea larga, nu dau nici macar o basina rasuflata si fasaita !
Dar dumneavoastra domnule V.V Ponta sunteti prim-ministrul Romaniei, si acum chiar ati imbulinat-o, v-ati pus toata evreimea mondiala in cap pentru o amarata de tinichea pe care i-ati refuzat-o lui Patapievici!
Este clar ca n-aveti „savoir-faire”, cum zice frantuzu !
In lumea civilizata persoanele neagreate sunt medaliate ! Ca trece troleibuzul, tramvaiul peste ele, cateva „luni” mai tarziu ….. este doar „Shit happens !”

Din pacate, din cauza inabilitatilor dumneavoastra diplomatice o sa sufere Romania !
O sa vedem cu certitudine la urmatoarele tratative cu FMI, cu Banca Mondiala, cand o sa mai emiteti ceva certificate in euro pe care n-o sa le mai cumpere nimeni, cand o sa se revizuiasca rating-ul Romaniei….

Fiti realist, la nivelul dumneavoastra, antisemitismul nu poate fi nici macar cat al Maresalului Antonescu, care avea cuiul asta implantat din casa, chiar de nevasta proprie, pe care o divortase un bijutier evreu si francez.
Iar tentatia manifesta a domnie voastre catre stepa ruseasca este o himera !
Romania n-are decat un ….Baragan !!!
Asa ca faptele raspopitului georgian I.V. Stalin, beneficiarul unei traditii seculare a Rusiei in materie de casapit „Jidani”, trebuie sa le uitati.
Pana si evreii vorbesc doar pe la colturi despre faptul ca Stalin a omorat mai multi evrei decat Hitler.
Si stiti de ce?
PENTRU CA SUNT DESTEPTI !
Evrei stiu bine zicala latina: „Quod licet iovi non licet bovi” !
Si ca sa parafrazez eu nitel, evreii stiu ca ce-i este permis ursului siberian, nu-i este permis boului dobrogean !
Rusia nu e Romania. In Rusia nu exista si nici n-o sa vedeti un monument al Holocaustului sau un institut de cercetare a Holocaustului, chiar daca Stalin a omorat milione de evrei rusi in timpul razboiului iar dupa acesta un numar foarte insemnat din evreii eliberati de rusi de la Auschwitz, au disparut in gulagurile din Siberia. (se vorbeste de 150.000)

Asa ca eu, corcitura ardeleno-olteneasco-aromana nu pot sa va mai salut la incheiere, decat intr-un singur fel :

Shalom domnule prim-ministru !

Despre portofele, apocalipsa, ziaristi, imbecilitate, evrei, americani si arabi !

Nu sufar de maladia aia cu teoria conspiratiei cu toate ca … daca mi-ar atarna portofelul cat al lui Bill Gates, macar cat al lui, pentru ca umbla vorba ca „e” unii care au de 1.000 de ori mai mult ca el, precis ar avea loc o fuziune neurala in creierasul meu atrofiat si mi-as dori o coroana. Macar a Pamantului, daca nu si cea a lui Marte !
Din fericire e ca o ceapa, multe „foi” si nimic intre ele.
Portofelul, nu creierasul !
Asa ca stau pe banca’n Cismigiu si privesc extaziat cum vine APOCALIPSA !
Nu apocalipsa prezisa de maiasi, de Nostradamus, de Rasputin sau nu mai stiu ce guru decedat de secole in India, ci apocalipsa imbecilitatii umane !

Sa ma explic.
Un nene, unul Murphy, zicea ca fiecare angajat promovat isi stinge limita incompetentei si finalmente se intoarce la munca „de jos”.
Pentru ca ce altceva este, decat munca de salahor, de „excavator” lipovean, sa scri in nestire, sa citezi sau sa-ti trimiti de 5 ori pe zi „amicii” de pe facebook catre articole ce descriu mizeria umana din comunitatea tiganilor ?
Si nu catre mizeria in care traiesc furii de gaini, ci catre cea a autoincoronatelor tigve tiganesti !
Si ca sa nu existe dubii, ca sa nu ma acuze cineva ca o dau dupa piersic, rusinica doamna Angela Tocila !
Despre ceva romanas care a revolutionat …”economia mondiala” nu puteati scrie ? Ar fi fost impotriva „curentului” ?

Sa lasam plaiurile autohtone si sa urmarim firul rosu al imbecilizarii populatiilor in … Israel, unde s-a terminat concursul „Miss Holocaust”, iar o doamana de „origine romana” a luat locul 2 !
Faptul ca marele ziarist de la Adevarul, dl. Arvunescu (o Doamne ce de comentarii s-ar putea face legat de nume), habar nu are ca evreii au o singura origine, de la primul patriarh Abraham incoace si multe tari de adoptie, nici nu mai conteaza pe langa sinistra gluma a organizarii acelui concurs !
Comemorarea evreilor ucisi de Hitler s-a implinit prin alegerea celui mai rotund posterior dintre „jidoavcele” scapate de la camera de gazare sau plutonul de executie!
Totul spre deliciul telespectatorilor, evrei sau nu, pentru ca nici nu pot sa-mi inchipui ca nu s-a transmis „world wide”, cum pozeaza lasciv in sezlonguri si defileaza in costume de baie Piere Cardin, babaciunile de 80-90 de ani !
Imi si inchipui comentariile inainte de televoting:
– Eu o votez pe Rifaca, se tine bine, UITE ! Inca nu i-au ajuns tzatele in chiloti !

La antipozi, administratia Obama isi da masura perseverentei in aceiasi imbecilitate !
Urmare a indeplinirii planului cincinal si reusitei „Primaverii Arabe”, prin care a adus toti extremistii musulmani la putere, pe intreg intinsul malului sudic al Mediteranei, vacarii au hotarat alarma de gradul zero si atacarea iminenta a Siriei !
Bolovanii din Arabia Saudita, Iordania, Emiratele Arabe Unite şi Turcia vor navali si ei in Siria, pentru ca ce poate fi mai inaltator decat sa omori alti musulmani in numele lui Allah !
Mai ales ca, acestor aliati ai americanilor, turul chilotilor le-a cazut in cizme de prea plinul firicii de islamistii extremisti si pauperi !
Foamea a fost motorul instalarii comunismului, din China pana in Cuba si tot foamea o sa instaleze extremismul musulman din India pana in Maroc !

Asa ca trebuie sa ma produc si eu :), amintind strigatul de lupta al istericilor musulmani, dotati cu kalasnicoave rusesti sau americane: Allah Akbar !!!
Ocazie cu care mai trebuie sa pun o intrebare.
Noi, noi romanii, cu cat o sa mai saracim participand la instaurarea „ordinei” in Siria ?

Încă un Katyn, dar românesc – Lagărul de prizonieri de la Bălți

Masacrarea prizonierilor români din lagarul de la Bălți, un genocid ascuns timp de 50 de ani
Un document cutremurător, o succintă relatare a masacrului comis de către militarii N.K.V.D. în anul 1944, la marginea orașului Bălți din Basarabia.
Textul scris în anul 1994 este la fel de actual și astăzi. Călugării români de la Sf. Munte Athos au primit, prin căi ocolite, o scrisoare zguduitoare din partea Ierodiaconului Ieronim Șchiopu de la Bălți, Basarabia, care relata masacrul comis, acel îngrozitor masacru despre care s-a scris prea puțin și prea târziu.
Putem lua exemplu de la evrei, trebuie să-l facem cunoscut întregii planete. Victimele de la Bălți sunt morții noștri, sunt cei ce au apărat Țara și Neamul. Prizonieri fiind, au fost uciși mișelește pentru singura vină de a fi fost militari români care și-au făcut datoria. La fel și prizonierii militari germani, unguri, polonezi, cehi… După cum se poate constata, nici Rusia, nici Occidentul nu ne recunosc dreptul de a ne cinsti morții! Încă o dată istoria o scriu cei puternici – „învingătorii”.
În jurul Regelui Mihai se vântura o faună pertriță, o șleahtă de oportuniști care și-au adus contribuția funestă la marea trădare națională de la 23 august 1944. „La începutul lunii iulie 1944, o vizită discretă la Iași a generalului Aurel Aldea, trimis de rege pentru a se întâlni cu generalul Racoviță, a prilejuit întocmirea unui plan strategic, în sensul preconizat de Bodnaraș-Dămăceanu pentru deschiderea frontului în «Poarta Iașiului», iar la sfârșitul lunii iulie 1944, Bodnaraș i-a comunicat lui Stalin toate detaliile necesare: deschiderea programată a frontului; zona deschiderii; data prevăzută – 20 august.
Pentru materializarea planului, Stalin a ordonat încetinirea ritmului ofensivei sovietice pe frontul din Polonia și transferarea de trupe pe frontul din Moldova, în sectorul stabilit.”[1]
Arestarea Mareșalului Ion Antonescu de către Regele Mihai, cu sprijinul nemijlocit al camarilei sale, apoi difuzarea prin postul de radio, în seara nefastei zile a Neamului Românesc – 23 august 1944 – a „Proclamației către țară”[2], a însemnat, în fapt, o capitulare necondiționată. Militarilor români li s-a ordonat să nu riposteze inamicului, iar acesta, avertizat din timp prin Bodnăraș, a dat prilejul nesperat Armatei Roșii să înceapă distrugerea Armatei Române și ocuparea întregului teritoriu al țării.
În intervalul 23 august-12 septembrie 1944 (perioadă în care România s-a găsit în situația de a avea inamici atât pe fostul aliat, Germania, cât și pe inamicul de până atunci, Uniunea Sovietică), în jur de 170.000 de militari români, lipsiți prin ordin regal de dreptul de a se apăra, au fost luați prizonieri de către sovietici.
Au urmat deportările, masacrele, crimele abominabile ale asasinilor N.K.V.D., ascunse timp de decenii și, regretabil, ascunse și astăzi.
1944 – Masacrul prizonierilor de la Bălți
„În anul 1944, la năvala hoardelor rusești care au invadat Basarabia, Armata Roșie a făcut zeci de mii de prizonieri militari. În orașul Bălți au fost concentrați cca. 50.000 de militari români, care ținuseră piept hoardelor dezlănțuite. Dintre cei 50.000 de militari, 80% erau români, iar ceilalți erau aproximativ: 5.000 germani, 2.000 unguri, iar restul cehi și polonezi.
În nord-estul orașului, unde curge râul Răut și se formează mlaștini, KGB a găsit locul cel mai nimerit să amplaseze lagărul îngonjurat cu garduri înalte de sârmă ghimpată. Chinurile acelor prizonieri erau de neînchipuit: foamea era flagelul numărul unu, însoțit de lipsa de higienă; bolile, frigul și umezeala produceau decese fără număr.
Din acel lagăr unii mai curajoși au evadat, dar au fost mitraliați. Totuși, au mai fost și fugari scăpați, pe care nu i-a găsit nimeni, decât că s-au făcut singuri cunoscuți, după destrămarea Uniunii Sovietice. Informații despre crimele petrecute în acest lagăr s-au publicat în „Curierul de Nord” din orașul Bălți, săptămânal al Basarabiei de Nord. Ziarul mai apare și acum, dar ștrangulat și amenințat de către cei care urăsc tot ce este românesc. Din declarațiile celor evadați s-au stabilit crimele KGB săvârșite la Bălți.
Toți cei 50.000 de prizonieri au fost împușcați în ceafă de militarii KGB-ului (corect N.K.V.D.-ului – n.r.) și aruncați în șanțurile mocirloase pe care tot ei le-au săpat la ordin (exemplu tipic al asasinilor KGB-iști (corect N.K.V.D.-iști – n.r.), întocmai ca în cazul Katynului, unde diferă numai numărul celor asasinați).
Îndată ce au fost date în vileag cele întâmplate, s-au făcut sondaje în mlaștini, în anii 1991-1992, iar rezultatele au fost cutremurătoare: nici hârlețele, nici lopețile nu au mai putut fi utilizate din cauza mulțimii scheletelor și osemintelor răspândite în acele mocirle. Inimile îndurerate ale evlavioșilor creștini și ale celor da la săptămânalul „Curierul de Nord”, i-au împins să facă o piramidă de oase și cranii, care au fost strânse pe un loc mai uscat, peste care s-a așternut o mare cantitate de pământ bătătorit și s-a ridicat în felul acesta un delușor mai înalt, o moviliță în trepte, tot din țărână, iar pe partea ei de sus s-a așezat o troiță.
Troița de lemn sculptat a fost darul credincioșilor din raionul Rășcani, din apropierea Bălților. Pe data de 7 mai 1992, s-a sfințit această troiță de către Preasfințitul Petre de Bălți, cu sobor de preoți și monahi, la care sfințire au participat mii de credincioși români și autorități orășenești. Atunci, cu ocazia cuvântului solemn, întocmit de Ierodiaconul Nicodim Șchiopu, s-a lansat chemarea ca pe acel loc să se construiască o „Biserică sau Mănăstirea oaselor”, pentru ca zi și noapte, prea cuvioșii monahi și prea cucernicii preoți să pomenească sufletele celor 50.000 de martiri nevinovați, uciși mișelește cu gloanțe trase în ceafă, de către militarii sovietici.
Preasfințitul Petru de Bălți a investit ca paroh al viitorei „Biserici a oaselor” pe tânărul preot Valeriu Cernei, fost cancelar al Eparhiei Bălți. După aceea, lucrurile au luat o întorsătură tragică: Presfințitul Petru a fost atacat cu arme și bâte chiar la sediul Palatului Episcopal, de un grup de călugări și preoți, adepți ai Arhiepiscopului Vladimir Cântăreanu, care ține de Patriarhia de Moscova.
Atacurile au fost extinse și la cele două mânăstiri din Eparhia de Bălți și mai continuă și astăzi, după doi ani, împotriva a tot ce este românesc. În scaunul episcopal s-a așezat șeful agresorilor moscoviți, arhimandritul trădător Marcel Mihăescu. Biserica a rămas numai în proiect, un plan făcut de arhitecți inimoși, din cauza lipsei de fonduri, din cauza sărăciei în care se zbate Biserica Românească din Basarabia, sub persecuția moscovită.
Oare de ce nu se vorbește nimic despre acest genocid împotriva poporului român? De ce nu se stabilește adevărul în privința masacrelor făcute împotriva neamului nostru? Aceste crime monstruoase trecut însă sub tăcere, nu sunt oare tot un Holocaust? Aici se încheie cutremurătoarea scrisoare a cucerniciei sale, Ierodiaconul Nicodim Șchiopu. (Nicolae D. Rusu)
Nota redacției: Textul de mai sus a fot reprodus respectând ad-literam texul tipărit în ziarul

„Curierul de Nord” (foto)
Există unele analogii ale evenimentelor și, în mod firesc, apar întrebări. După Al Doilea Război Mondial, evreii au intreprins o campanie îndreptățită, dar foarte agresivă pentru mondializarea, sacralizarea și „valorificarea” holocaustului, ceea ce l-a determinat pe Norman Finkelstein să declare: „Campania care se desfășoară sub ochii noștri, având ca scop extorcarea de bani a statelor pentru „victime” ale holocaustului lipsite de posibilități”, instrumentată de industria holocaustului, a adus statura morală a martiriului lor la nivelul unui cazinou din Monte Carlo”[3]
Scriitorul israelian Boas Evron susține: „Conștiinta Holocaustulu este în realitate o îndoctrinare propagandistică oficială, o mașinărie agitatorică producătoare de lozinci și o viziune falsă asupra lumii, al cărui țel nu e nicidecum înțelegerea trecutului, ci manipularea prezentului”.[4]
Supremul furnizor al mistificării cunoscute sub numele „sacralizarea holocaustului”, este Elie Wiesel – împostor dovedit. Pentru Wiesel, susține istoricul american Peter Novick, „Holocaustul este efectiv o «religie a misterului»: duce în întuneric, neagă toate răspunsurile, se situează în afară, dacă nu dincolo de istorie, sfidează atât cunoașterea cât și descrierea, nu poate fi explicat, nici vizualizat, nu poate fi înțeles sau transmis în veci, marchează o destrucție a istoriei și o mutație la scara cosmică.”…
„Numai preotul-supraviețuitor e calificat să-i oficieze misterul. Orice supravietuitor are mai mult de spus decât toți istoricii la un loc despre ce s-a întâmplat. Și totuși, misterul Holocaustului este noncomunicabil. Nici măcar nu putem discuta despre el. […] A existat un singur Holocaust.
A compara Holocaustul cu suferințele altor popoare constituie «o trădare totală a istoriei evreiești». A desacraliza sau a demistifica Holocaustul este o formă subtilă de antisemitism.”[5]
Trăim într-o epocă în care credința în Dumnezeu este ridiculizată de mulți pentru că „nu poate fi explicată rațional”, dar după concepția unora asemenea lui Wiesel, holocaustul este superior credinței în Dumnezeu, în acest caz „misterul” fiind permis.
Clamarea unicității holocaustului este ruptă de pretenția că, holocaustul nu poate fi înțeles rațional. Dacă holocaustul nu are precedent în istorie, ar trebui – după unele afirmații – să stea deasupra acesteia. În concluzie, conform acelorași principii absurde, nu poate fi înțeles prin intermediul istoriei: „este unic pentru ca e inexplicabil și este inexplicabil pentru ca e unic”.
„Pentru unii mumă, pentru alții, ciumă”?
Contrar spuselor nestimatului neprieten al românilor, Elie Wiesel, propaganda exacerbată care nu permite compararea suferințele evreilor cu suferințele altor popoare poate fi numită terorism intelectual.
Spre diferență de cei ca Elie Wiesel, care urăsc oricare altă nație decât a lor, îmi respect și iubesc poporul din care fac parte, dar nimic nu mă împiedică să le respect pe toate celelalte, deopotrivă.
Din punct de vedere existențial toți suntem egali în fața Creatorului Suprem și povestea cu „poporul ales” n-are decât să o creadă cine vrea. Eu, unul, nu știu cine l-a „ales”, când și pentru ce. Cu ce sunt mai buni sau mai răi evreii uciși decât românii lipsiți de apărare, decât nemții, rușii, polonezii sau alte nații?
Cu ce sunt mai presus morții evrei decât polonezii asasinați la Katyn sau decât prizonierii români, nemți și unguri masacrați la Bălți? „Pentru unii mumă, pentru alții, ciumă”?
Astăzi, după 68 de ani de la comitere, privit din alt unghi, cazul masacrului de la Bălți poate fi analizat și altfel.
În România, instituția Bisericii este respectată și de stat și de popor, chiar dacă printre înalții demnitari ai Parlamentului European se află persoane care nu o agreează, precum însuși Președintele acestei instituții, care i-a numit pe slujitorii bisericii noastre „corbi negri”.
În România ultimilor douăzeci de ani au fost înălțate sute de lăcașuri monahale sau bisericești. Oare Înalții prelați ai Bisericii Ortodoxe Române (B.O.R.) nu pot sau nu vor să-i susțină pe frații lor din România de pe malul stâng al Prutului?
Dacă greșesc, rog să fiu corectat, dar nu am auzit de vreun protest al B.O.R. în legătură cu batjocorirea Episcopului de Bălți, aflat în subordinea B.O.R.. Cum ajută BOR credincioșii români de pe Valea Timocului, din nordul Bucovinei (Ucraina) sau Herța, din Bulgaria sau Ungaria?

 

http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/inca-un-katyn-romanesc-lagarul-de-prizonieri-de-la-balti/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+ioncoja+%28Ion+Coja%29

Provocarea Hortista !

O provocare ordinara a inceput sa umble pe net.
Satula de Ungaria „fascista”, o unguroaica transilvaneanca, care n-are mama, n-are tata, deci este o bitanga anonima, isi face conationalii de peste granita de rahat !
Asa ca s-a intors in Transilvania „ei”, pe care n-o vrea alipita la Ungaria.
Ungaria Mare, Ungaria Mica sau ungurilor care viseaza c-o sa conduca Europa !
O fi !
Poate Ungaria devine fascista, poate la ei s-a suit vaca in copac si viseaza la cum conduce cornuta lumea.
NU stiu.
Dar ce stiu este ca acest material a fost preluat pe diverse bloguri romanesti, FARA comentariile bosgorilor autohtoni sau de peste mari si tari !
Iar in comentarii, abia in comentarii, se poate vedea de ce este o provocare ordinara !
Lasand la o parte comentariile unor comunistoido-socialistoido luptataori pentru infratirea merkeliana intre picioare, ungurasii nostrii declara cu avant si patos, starniti, solidatizati, raniti, de aceasta scrisotica pierduta, ca Transilvania este a ungurilor „no mater what” !
Si o sa va relatez textual, atata cat poate google transalte, reactia ungurilor de pretutindeni.
„“Tranasilvania este a ungurilor de 1.000 de ani ! Noi, ungurii am stapanit vitele si pamantul. Nu conteaza cine lucra pamantul NOSTRU !”
Pai il lucrau vitele. Vitele din rasa olaha !!!
1.000 de boieri bosgori si milioane de vite olahe !

Afirmatie care ma plaseaza in categoria denigratori de romanism, si ma face sa ma intreb de ce Romania a fost Mare doar sub „tiranii” neamului:
– Stefan cel Mare care regula orice mizda vedea
– Mihai Viteazul care ii facea pe tarani sclavi
– Tepes care intepa in cur
– Tudor Vladimirescu care isi decima proprii ortaci precum in legiunile romane
etc. !
si sa ma intreb cata dreptate are ambasadorul Norvegiei cand afirma ca Romania poate hrani 80 de milioane de ciloveci, dar importa 20% din necesarul de alimente !

Doar de voi depinde, ca eu sa fiu viitorul tiran al Romaniei.
N-o sa va dau nimic !
O sa va iau (de pe cap) 500.000 de politruci nenorociti pe care o sa-i pun sa sape cu unghiile Canalul Bucuresti-Dunare.
N-o sa va dau 20 de mii de euro precum clovnul Romaniei, ci o sa va iau timpul liber si o sa va platesc cu „ora”.
Ai muncit o ora la primarie sa dai 3 adeverinte, pt. o ora primesti salariul !
O sa va punt taxe de mii de lei pentru fiecare cm patrat de locuinta ce depaseste 20 mp/persoana.
O sa va bag la puscarie in regim de urgenta, daca nu puteti demonstra de unde aveti banii si ca aveti serviciu.
O sa va iau (cu duba) vecinii care spun ca Ardealul, Moldova, Bucovina, nu sunt ale noastre.
II parasutez direct la Pesta, ca sa tipe cat vor ca Ungaria Mare era de la Atlantic pana la marea Caspica!

Astept adeziuni ! 🙂


Blog Stats

  • 98.464 hits

Categori

RSS Sec si de la capat

counters for web pages

Top Clicks

  • Niciunul

Introduceti adresa de Email aici.

Reclame