Arhivă pentru mai 2007



Norma ca mod de viata

Capitel ionic

Am fost intrebat intr-o zi ce importanta are norma in cultura.

Spre consternarea persoanei, am spus scurt ca in cultura „norma” inseamna conservatorism si implicit sclerozare.
Bine inteles am fost rugat sa argumentez.

Exemplul care nu numai ca imi este cel mai apropriat (fiind vorba de
imagine) dar care este si cel mai usor de inteles,  fiind si cel mai pertinent totodata,
este Cubismul si refelexul lui in arhitectura, Bauhausul.
Prin anul 1907 Picasso rupe traditia academica pictand Domnisoarele din Avignon, lucrare timida pentru ceea ce avea sa urmeze. 

„Academismul”, vezi Pluta Meduzei, incetase sa ne mai prezinte evenimenul prelucrat de „ochiul artistului” si tindea catre un „realism” acut, de alfel manifest ca curent separat cateva decenii mai tarziu, realism in care pictura devenea identica cu fotografia.
Din fericire „cubismul”, apelativ care nu are nici o legatura cu pictatul de cuburi, nu ramane un „stil” ca „pointilismul” lui Seurat sau Signac, ci genereaza un nou mod de gandire. Cubismul pune sub semnul intrebarii conventia realismului si instaureaza evolutia. Si revolutia.
Daca „academismul” se baza pe ILUZIA perspectivei, cubismul aduce „apropierea” si prin aceasta impune un nou mod de gandire.
Si foarte repede cubismul se rupe chiar de norma lui, deja bine definta.
Braque introduce LITERA in tablou, introduce SABLONUL, apoi colajele, apare
reprezentarea texturii prin relief . Se picteaza cu spaclul, cu pieptenele, se da relief „vopselei”
Tablou devine un alt fel de basorelief, iar materia cu care se „picteaza” devine la fel de importanta ca forma descrisa de pictura.
Si iar salt.
Idea transmisa de pictor tinde a fi reprezentata prin simboluri reconoscibile si nu prin
pictarea lui „Carol cel Mare pe armasarul cabrat”.
Cana, masa, scaunul, devin simboluri, semne universal reconoscibile aproape ca in
signalistica necesara marilor aeroporturi.
(signalistica care ca „arta” isi are radacinile in cubism)
Si urmeaza: Delaunay rupe traditia cubismului si devine exponentul
cubismului orfirc reusind sa fie complet original in cubism.

Avem cubism in cubism.
Si in final, cubismul isi transmite „achizitiile” nu numai ca „tehnica” ci in
special ca gandire lui Max Ernst si colajelor lui, apare la Joan Miro, apare
la Lichtenstein, apare in pop art si in toata arta abstracta.
Puneti alaturi „Domnisoarele din Avignon” (nasterea cubismului, 1907) si o
lucrare „op-art” a lui Vasarely. (1970)
Cat diferenta si cata asemanare.

Ce face cubismul in arhitectura intre 1920 si 1933 cand scoala a fost
desfiintata de nazisti. ?
La limita, pentru novice, scoate trom-oeuil-ul si decoratia din arhitectura.
In fapt, exalteaza „functiunea”, volumul si culoarea.

Arhitectura nu mai este dependenta de sculpturile si picturile „atasate” si devine ea insasi sculptura si pictura !
Avand ca exponenti arhitecti ca Mies van der Rohe, Gropius, Adolf Mayer, Moholy-Nagy, sustinuti in cadrul scolii de pictori precum Kandinky, Bauhausul nu aduce „arhitectura” la indemana consumatorului, a cetateanului de rand, cu toate ca de fapt isi propune din start „mass production” si „consumer goods” ci reuseste sa faca saltul, revolutia, producand arhitectura de valoare in locul celebrelor „cartiere muncitoresti” ale industrializarii engleze.
Schimband sistemul de referinta anterior, considerand „casa” un „motor” care trebuie in primul rand sa functioneze perfect, Bauhausul gaseste paradoxal ar spune unii, inevitabil zic eu, resusele pentru ca sa redefineasca discursul si parcursul arhitectural.
Daca ai parcurs o biserica ortodoxa, de la pridvor la altar, privind numai in sus, si ai inteles semnificatia cresterii si descresterii spatiului deasupra ta, poti intelege si de ce si in special cum, bauhausul produce revolutie prin  aparitia „traseului” arhitectural, sau prin fereastra care se afla intodeuna in fata usii pe care o deschizi cand intri intr-o camera.
Fiind mai mult decat o scoala de arhitectura, fiind pe undeva ceva de tipul „Scoala de arte si meserii”, Bauhausul nu numai ca deschide drumuri noi in arhitectura ci duce si la aparitia unor noi discipline.

Cubismul, prin Bauhaus, duce la aparitia „designul” industial, al bunurilor de larg  consum, al ambalajelor.
Si se schimba radical conceptia, iar avem o revolutie.
Frumosul trebuie util si utilul trebuie sa fie frumos.
Ultimul inginer proiectant de roti dintate, doreste ca acestea sa fie nu numai functionale ci si „aratoase”.
Arta, rezervata elitelor devine parte din viata oricarui cetatean.

In esenta cubismul si bauhausul introduc „revolutia permanenta”, iar anii ce vor urma vor exemplifica perfect acest concept. Nici un stil, nici o norma, nu a mai rezistat decade intregi si teoretic totul a fost experimentat si reexperimentat.

Gura lumii sloboda

mouth.jpg


Cand umblam cu o dama roscata si cu ochii albastrii am fost acuzat ca sunt jidan.
Cand eram cu una bruneta si creola am fost facut tigan.
Cand veneam acasa, abtiguit, cu un prieten si tinandu-ne unul de altul ca sa nu cadem pe jos, am fost taxat de homosexual.

Pe lumea asta sunt unii care tipa, orice ai face, ca nu esti „corect politic”, si tipa pentru un codru de paine.

Lautarii corectitudinii politice, adunati de vanturile lumii pe plaiurile noastre, abia isi duc zilele, intrucat nu au o meserie sau nu sunt in stare sa o practice, dar vor cu ferocitate, sa isi conserve specificul etnico-religios si arunca cu rahat in toata lumea, adica in toti cei care nu sunt lifte ca ei.

Acesti „lautari” au ajuns de fapt la mana greilor internationalelor, care isi rezolva interesele prin ei si le dau numai un coltuc de la bogata masa unde se hotarasc destine de oameni si popoare.

Ialta, Malta, nu sunt niste evenimente pierdute in istorie, incheiate si inmormantate, ci sunt niste permanente.

Soarta noastra este decisa permanent, in fiecare secunda, la cate o Ialta, o Malta, de altii.
De aceea trebuie sa ne amintim de Eminescu:

„Ce cauta aceste elemente nesanatoase în viata publica a statului?
Ce cauta acesti oameni care pe calea statului voiesc sa câstige avere si onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simpla posibila a nevoilor omenesti?
Ce sunt aceste papusi care doresc a trai fara munca, fara stiinta, fara avere mostenita, cumulând câte trei, patru însarcinari publice dintre care n-ar putea sa împlineasca nici pe una în deplina constiinta?
Ce cauta d. X profesor de universitate, care nu stie a scrie un sir de limba româneasca, care n-are atâtea cunostinte pozitive pe câte are un învatator de clase primare din tarile vecine si care cu toate
acestea pretinde a fi mare politic si om de stat?
Ce cauta?”

Eu si …..

eu.jpg

… si lungul drum al Gorjului

1. Nu sunt antisemit, anti-arab, anti-x,y,z, dar in acelasi timp nu accept isteriile de tipul: ” toti romanii care traiesc acum, sunt vinovati la 60 de ani dupa evenimente, de ce s-a intamplat in unele zone ale tarii cu evreii”.
In acelasi timp consider ca antisemitismul „obvieous” este de cel mai prost gust posibil.
Nu accept nici isteriile arabe cu aruncatul in aer pe unde apuca si nici acea „corectitudine politica” care da vina pe romani pentru ca tiganii au ramas la nivel de satra, de 160 de ani, de cand au fost sloboziti.

2. Sunt crestin dar nu dau 2 bani pe biserica si popi intruct au transformat credinta in politica si mercantilism..
In plus m-ar multumi tare mult daca s-ar gasi documente care sa ateste ca Iisus avea treaba cu Maria Magdalena, …. asa, numai ca sa le fac in sac.
Iluminarea prin credinta este pentru elite. Ca sa intelegi Biblia fara sa te ia „valul”, fara sa devii un batator de matanii, iti trebuie INTELECT nu gluma.
Pentru „bobor”, cum zicea unul dintre Domnitorii nostrii, este „opium”. Aici comunistii aveau dreptate. Dar tot ce au oferit comunistii, a fost „drojdia” de seara.
Faptul ca ei, comunistii, nu au fost in stare sa ofere altceva „boborului”, este alta discutie. Despre mesianismul iudaic al lui Marx si religia comunista.

3. NU sunt nici comunist, nici peremist si nici nu mai am suflu pentru Noua Dreapta.
Am un suflet de PNT-ist inocent, dar acest lucru nu ma impiedica sa spun sus si tare ca PNT a ajuns un partid de curve, de boi cornuti si de securisti ai vechiului regim.

4. Ma stradui sa imi jignesc adversarii zambind si facand complimente. Cateodata reusesc.

5. Nu ma supar, nu sunt ranchiunos si nici macar perseverent. Nu sunt perseverent pentru ca toti cei care o „iau” de la mine sunt perversi. Intodeauna se intorc sa le-o mai dau o data.

6. Am convingeri ferme si de neclintit, nu de altceva dar ar fi fost penibil sa ajung la aceasta varsta fara sa le am. Si mai am o placere bolnavicioasa, sa taxez excesele si prostia ridicate la rang de „societate civila”.

„Producatoarele” de senzatii

producatoare.jpg

Un domn, care isi spune Nicolae Dragusin, militeaza infocat pentru educarea prin munca a curvelor.

Adica noi, oamenii seriosi si cu firme, trebuie sa batem soselele de la intrarile oraselor si sa le convingem pe producatoare sa se lase angajate pe la firmele noastre. Eu am zis pas !

„Solutia pe care o propun este foarte simpla si cred ca va rezolva: reinsertia unei maini de lucru foarte tinere si productive in sectoare de munca onorabile, in acord cu pregatirea fiecaruia. Nu am facut nici un calcul prealabil, dar cred ca banii castigati din impozitarea meseriilor vor fi mai multi decat cei obtinuti din impozitarea prostitutiei.”
Nicolae Dragusin

Stimate domnule Nicolae Dragusin,

Ce ati uitat sa mentionati este ca dupa ce le angajam pe toate „producatorele” o sa indeplinim cincinalul in patu ani si jumatate.
Ramane de vazut ce „meserie” stiu, deoarece cel putin Bucurestiul este plin de anunturi cu „angajam impletitoare de covrigi” dar nu se imbulzeste nici una.
Dupa ce angajati dumneavoastra 2-3 fete din acestea va rugam frumos sa ne povestiti ce „pozitie” a luat sotia dumeavoastra.
(cu facaletul dupa usa sau cea in care va ia cheile de la usa apartamentului)
Nu stiu daca naivitatea sau o „doctrina” v-a indemnat sa scrieti mesajul dar este clar ca nu le cunoasteti pe „fete”.
In plus, clar nu stiti la ce categorie ar trebui incadrate domnele casnice si casatorite, care cat e plecat sotul la serviciu, „o fac pe bani”.
Ce stiu este ca meseria in cauza exista cu mult inainte de aparitia lui Iisus Hristos si ca traditia „orala” a crestinismului mentioneaza o (adica una) convertire.
Cea a Mariei Magdalena. Convertire despre care exista si multe dubii. :))))
Mai stiu ca nici Inchizitia, nici nazismul, nici comunismul si nici capitalismul nu au reusit sa le „converteasca” pe doamnele in cauza.
Despre crestinism nici nu mai are rost sa vorbim. In 2000 de ani rezultatul in acest domeniu este zero barat.
Idem pentru celelalte religii de origine semitica sau nu.
Literatura romantica mentioneaza cazuri de prostituate pocaite care au devenit sotii de exceptie, dar este numai literatura.
Si nici macar Prima Doamna Evita Peron nu se incadreaza aici. 🙂

Mai stiu ca multe doamne chiar daca nu practica „meseria” pe centura, o practica in sfanta institutie a casatoriei.
Adica isi iau barbat in functie de avere sau pozitie sociala.
Si iar stiu ca multi barbati isi etaleaza „penele” ca paunul, adica masina, contul in banca si pozitia sociala ca sa isi „cumpere” nevasta.
Si asta este tot prostitutie, si chiar mai ceva decat cealalta unde macar lucrurile sunt pe fata : dai banu’ si ai parte de …. senzatii tari.
Ce mai uitati dumneavoastra este ca : exista domni si doamne care din diverse motive NU vor familie si nici implicatii sentimentale, si exista si persone de ambele sexe care, delicat vorbind, sufera de prea putin sex. Exista si termeni medicali pt. asta. 🙂 Ninfomanie si Satiriazis !
Va rog sa faceti propuneri si in acest sens.
Ce faceti cu colega dumnevoastra de serviciu care este ninfomana ? Ii cautati dumneavoastra un priapic ?

In aceste conditii singura abordare realista a societatii este in primul rand institutionalizarea, adica „a controla” si a taxa.
Daca exista bani si pentru programe colaterale de convertire, este cat se poate de bine, dar ma indoiesc de ERADICAREA fenomenului in conditiile in care netul romanesc abunda de oferte „stilate” cu preturi intre 300 si 1500 de EURO in functie de serviciile oferite si timpul alocat clientului.
Dumnevoastra castigati 300 de Euro pe zi ? Sau macar la 2-3 zile ? O data pe saptamana macar, adica 1.200 de Euro pe luna ?

De ce sunt pedepsiti evreii ?

rabbi.jpg

Pedepsirea poporului evreu a inceput in momentul cand ei au scos din Templu pe Asherah (femeia).
Templul lui Solomon nu a fost construit numai pentru Iehova, ci pentru Iehova SI Asherah.
Eliminarea componentei feminine (Asherah) din religia iudaica si prin suita lucrurilor din cea crestina a dus la ceea ce stim ca s-a intamplat atat cu religia iudaica cat si cu cea crestina pe parcursul a 2000 de ani.
Ramasi cu un zeu rau si vindicativ care pedepseste tot ce misca, evreii au dezvoltat nu un complex al poporuluii ales, ci un complex al persecutiei eterne.
Daca crestinismul a reusit sa treaca de faza cumpararii indulgentelor, evreii isi cumpara chiar si in ziua de astazi absolvirea de pacate !
De unde si inclinatia catre mecantilitate.
Ai bani, iti rascumperi pacatele si esti un sfant !
Nu ai bani …. esti un pacatos ! 🙂

Tovarasa baletista Pagu !

pagu1.gif Nu am nici un respect pentru o organizatie care te imtampina de pe prima pagina a siteului cu poza „tovarasei” in tineretea ei revolutionara.

Ca apoi sa ne fie prezentat „omul, artistul si luptatorul civic” adica tot doamna in cauza „tragand din toate pozitiile”.
M-am abtinut in momentul in care domana si-a facut un titlu de glorie din faptul ca o (UNA) persoana a raspuns
pe o lista apelului si a postat de doua ori marea realizare a asociatiei.
M-am abtinut cand s-a laudat ca a strans colosala suma de 80 de milioane pentru sinistrati.
Acum va spun direct si fara amicitie:
1. Rusine doamna Liliana Pagu !
Indiferent de realizarile dvs. personale si profesionale, NU dumeravoastra sunteti „asociatia” ci membrii ei.
In consecinta indiferent de valoarea dumneavoastra de balerina, de om de afaceri, de permanenta candidata in diverse alegeri, din partea unor partide ce nici macar nu au ajuns in parlament, poza dvs. pe acel site trebuia sa fie ultima sau sa nu existe.
La fel ca si CV labartat pe 3 pagini !
Nu am putut sa nu remarc ca nu ne este prezentata pe site NICI o alta persoana din asociatie.
In concluzie acel site nu este al asociatiei ci unul de reclama personala.
2. Rusine doamna Liliana Pagu !
Ca Vicepresedintele al Asociatiei Femeilor Manager din Romania va laudati ca ati strans 80 de milioane ?
Doar atat ? Doar atat a reusit sa stranga una din cele „100 de eroine ale lumii” de la toate femeile manager si de la cele 9.550 de MEMBRE AFR ? Adica 8.376 de lei de membru AFR ?
Nu ati putut dona nici macar cate 10.000 de lei de membra/luna ?
Apoi nu va suparati, dar asociatia dvs nu foloseste la nimic !
Sau poate va foloseste dvs. personal.
Poate un neica nimeni, un „ION” din Romania asta, sa donez in acesta an, 314 milioane pana la 01 august 2005, si probabil inca o data pe atat pana la sfarsitul anului pentru scoli, spitale etc., si ditamai „asociatia” a Femeilor Manager se bate cu pumnii in piept ca a strans 8.376 de lei de membra pentru sinistrati ?

Cu profund regret constat ca cel putin realizarile dvs. la capitolul „ajutoare” se incadreaza perfect in spiritul
„cincinalului in patru ani si jumatate” !

De ce urasc femeile barbatii ?

genitals1.jpg   Femeile ii urasc pe barbati pentru ca lupta de clasa nu are limite in timp, spatiu sau gen.

De aici, pana la transformarea Feminismului in varf de lance a marxismului nu a fost decat un pas. Ura a venit ca bonus. “Asa cum telul final al revolutiei socialiste era nu doar eliminarea privilegiilor clasei economice, ci chiar orice identificare a acesteia, asa si telul final al revolutiei feministe trebuie sa fie… nu doar eliminarea privilegiilor barbatului, ci chiar si eliminarea diferentierii sexuale; diferentele genitale intre oameni nu trebuie sa mai conteze din punct de vedere cultural.”
[Shulamith Firestone, The Dialectic of Sex (New York: Bantam Books, 1972) pag. 10-11]

“Prima opozitie de clasa din istorie coincide cu formarea antagonismului dintre barbat si femeie in casniciile monogame, iar prima opresiune de clasa coincide cu cea a sexului femeiesc de catre cel barbatesc.”
[Frederick Engels, The Origins of the Family, Private Property and the State (New York, International Publishers, 1942) pag. 58]

“Prima conditie a eliberarii sotiei este sa aducem intregul sex femeiesc inapoi in domeniul public, iar aceasta, la rândul ei, cere abolirea familiei monogame ca unitate economica a societatii.”
[Engels, op. cit., pag. 67]

“In ascultarea femeii de barbat, Engels (dar si Marx) au vazut prototipul istoric si conceptual al viitoarelor sisteme de putere, al tuturor relatiilor economice si chiar realitatea opresiunii in sine.”
[Kate Millet, Sexual Politics, (New York, Avon, 1971) pag. 169]

DISTRUGETI HETEROSEXUALITATEA SI VETI PUNE CAPAT OPRESIUNII

“Hegemonia heterosexuala… este acum erodata si reformulata. …Formele sexualitatii considerate naturale au fost create social si pot fi deci transformate social.” (219) “Noile politici sociale se vor concentra pe transformarea relatiilor sociale si se vor baza pe acordarea de putere lesbienelor, homosexualilor, prostituatelor de tot felul, femeilor si celor de culoare.”
[Gary Kinsman, “The Regulation of Desire: Sexuality in Canada” de Black Rose Books, 1987]

“Heterosexualitatea, asemenea maternitatii, trebuie recunoscuta si studiata ca institutie politica: modelul pentru orice alta forma de exploatare.”
[Adrienne Rich, “Compulsory Heterosexuality and Lesbian Existence,” Signs: Journal of Women in Culture and Society, 5 No.4 (1980) 637]

“Heterosexualitatea este un obicei adânc inradacinat, prin care institutiile dominate de barbati isi asigura perpetuarea si controlul asupra noastra. Femeile sunt tinute, pastrate si legate prin teroare, violenta si sprayuri cu sperma… [Lesbianismul este] un mijloc ideologic, politic si filosofic pentru eliberarea tuturor femeilor de sub tirania heterosexuala…”
[Cheryl Clarke, “Lesbianism, An Act of Resistance,” in This Bridge Called My Back: Writing by Radical Women of Color, ed. Cherrie Moraga (Women of Color Press, 1983), pag. 128-137]

“Opusul dorintei heterosexuale este eroticizarea identicului, o identitate in putere, egalitate si reciprocitate. Aceasta este dorinta homosexuala.”
[Sheila Jeffreys, Anticlimax: A Feminist Perspective on the Sexual Revolution (London: Women’s Press, 1990) pag. 300]

“Heterosexualitatea feminina nu este o directie biologica sau o atractie erotica individuala a femeii fata de un alt om care se intâmpla sa fie barbat. Heterosexualitatea femeii este un set de institutii si practici sociale… Aceste definitii…vorbesc despre opresiune si exploatarea femeilor [de catre barbati].”
[Marilyn Frye, Willful Virgin: Essays in Feminism, 1976-1992 ( Freedom: Crossing Press,1992) pag. 132]

ERADICAREA PATRIARHATULUI

“Traim intr-o societate care ingaduie si celebreaza violul. Intr-un stat falocentric, patriarhal, violarea femeilor de catre barbati este un ritual care se perpetueaza zilnic si care intretine opresiunea si exploatarea sexuala. Nu putem spera sa transformam “cultura violului” fara a ne dedica pe noi insene rezistentei impotriva patriarhatului si eradicarii acestuia.”
[Bell Hooks, “Seduced by Violence No More,” in Stan, Adele ed. Debating Sexual Correctness (New York, 1995) pag. 231]

“Patriarhatul a fost insotit… de proprietatea asupra persoanelor, incepând cu femeile si progresând catre alte forme de sclavie, institutii de clasa, casta, rang, clase dominante si bogate, dezvoltarea constanta a unei bogatii neuniform distribuite si in final, statul.”
[Kate Millet, Sexual Politics, p.156]

ERADICAREA FAMILIEI

“Familia nucleara este un fundament al opresiunii femeii: ea afirma dependenta femeilor de barbati, afirma heterosexualitatea si impune structuri prevalente de tipul masculin-feminim asupra generatiilor urmatoare.”
[Feminist Politics and Human Nature]

“Ingrijirea copiilor… este cel mai bine sa fie incredintata celor instruiti in acest sens, proveniti din rândul ambelor sexe, care au ales sa faca aceasta ca pe o vocatie… [Aceasta] va submina si mai mult structura familiala si va contribui la eliberarea femeilor.”
[Kate Millet, Sexual Politics, p. 178-179]

“Nici o femeie nu ar trebui sa aiba voie sa stea acasa si sa aiba grija de copii. Femeile nu trebuie sa dispuna de aceasta optiune, pentru ca astfel prea multe femei ar alege sa faca aceasta.”
[Simone de Beauvoir, Saturday Review, June 14, 1975]

SECRETUL DREPTURILOR PENTRU HOMOSEXUALI: EGALITATEA II VA NEUTRALIZA PE HETEROSEXUALI

“Intr-un anume sens este corect…sa-i acuzi pe homosexuali si lesbiene ca doresc omogenizarea…daca activistii homosexuali vor obtine vreodata deplina egalitate, vor scapa astfel de nevoia sociala de a distinge intre hetero si homosexuali. Secretul celor mai moderati activisti homosexuali este promisiunea (sau amenintarea, in functie de valorile tale, n.red.) unei transformari radicale.”
[Istoricul homosexual Jonathan Katz in The Invention of Heterosexuality, 1995, pag. 188]

“CERCETAREA” FEMINISTA ESTE O RAMURA A “AGENDEI POLITICE”

“Implicatiile corelarii agendei noastre privind cercetarea cu agenda noastra politica sunt profunde pentru cercetarea feminista. Probabil cea mai nefireasca cerinta pentru toti cercetatorii este o dedicare etica in cadrul fiecarei discipline si/sau institutii. Pentru a ne implementa agenda noastra de cercetare legata de o agenda politica, trebuie sa examinam barierele institutionale care stau in calea actiunilor noastre.”
[Sandra Kirby, “Ce-au a face metodele feministe cu etica?” in Women Changing Academe, (Winnipeg, 1991) pag. 168.
Kirby este acum profesoara de sociologie la Universitatea din Winnipeg, Canada]

REZULTATELE: STATISTICI PERTINENTE

Potrivit unui studiu al Centrului National pentru Cercetarea Opiniei, numarul femeilor care au declarat ca au facut sex lesbian recent a crescut de la 0,2% in 1988 la aproape 3% in numai zece ani, o crestere de 15 ori.
[Revista Studiilor Sexuale 2001; 37:333-343]

In 1997, natalitatea in SUA si Canada a atins cel mai mic nivel din istorie – 1,6 copii per femeie. (Valoarea necesara pentru a inlocui populatia este de 2,1.

Asa se explica programele autoritatilor canadiene de atragere de imigranti din lumea intreaga, n.red.).

In Canada, aceasta cifra reprezinta o scadere cu 60% fata de 1960, când natalitatea era de 3,9 copii. Natalitatea a scazut cu 15% doar in ultimii 5 ani.
Rata actuala a casatoriilor in Canada (5 la mia de locuitori) este mai mica decât in 1931, in timpul Marii Crize. A coborât cu 44% fata de 1970.
Rata divorturilor a crescut cu 35% fata de 1970.
[Canadian Social Trends, Spring 2000]

(Bogdan Mateciuc)

Sentimentul romanesc al isteriei

histeria.jpg
N-am crezut niciodata in specificul national, in „sentimentul romanesc al fiintei”, in tot ceea ce filozofii culturii si psihologii maselor ne-au atribuit ca sa ne distinga de alte popoare.
Nu cred ca suntem mai ospitalieri decat altii, mai harnici sau mai hoti.
Nu-mi pare nici bine, nici rau ca sunt roman. Uneori regret ca nu m-am nascut elvetian, dar imediat imi aduc aminte ca as fi putut sa ma nasc ugandez. Suntem si noi, romanii, undeva „la mijloc de rau si bun”, cum scria Ion Barbu, un neam sub soare, nici prea-prea, nici foarte-foarte.

Daca n-am luat nici un premiu Nobel, in schimb am inventat stiloul. Daca zidul ni s-a prabusit peste noapte, ne-am apucat, cuminti, a doua zi sa-l ridicam la loc, si tot e ceva. Am fi putut, in definitiv, sa-l lasam in plata Domnului de zid si sa ne caram cu totii in alta parte…

Cu toate astea, exista ceva specific romanesc, ceva atat de adanc in firea noastra, a celor care traim azi pe acest plai de dor, incat m-as hazarda sa spun ca este insasi esenta „romanismului” in acest moment istoric. Este cercul vicios al isteriei provocate de stres si al stresului provocat de isterie. Dati-mi voie sa fiu, in continuare, mai explicit.

Daca traiesti numai in Romania, e posibil sa nu-ti dai seama ca e ceva in neregula cu lumea din jur. Ai culoarea mediului si te misti o data cu el.
Esti una cu toti ceilalti. Dar daca te intorci, dupa o vreme indelungata, in tara e cu neputinta sa nu fii izbit de cat de anormala e umanitatea de aici.
De cat de chinuiti sunt oamenii si de cat de rai devin din cauza asta.

Nu se poate sa nu fii uluit de faptul, de pilda, ca una dintre cele mai raspandite strategii de supravietuire e mitocania agresiva. In orice tara civilizata oamenii incearca sa-si menajeze nervii cat se poate de mult. Sunt prevenitori unii fata de altii in forme duse aproape pana la caricatura.
Si-au dezvoltat zambete sociale si ritualuri de contact care sa elimine, practic, posibilitatea oricaror conflicte. Cand cineva te contrazice, ii zambesti si spui: „We agree to disagree” („am cazut de acord ca nu suntem de acord”). Cand cineva te calca pe picior, te grabesti sa-ti ceri tu scuze. O ipocrizie blanda si surazatoare te intampina peste tot, ca un balsam care alina toate ranile si satisface toate susceptibilitatile. Aceasta ipocrizie poarta numele de politete si e esentiala pentru fluidizarea substantei sociale.

Romanul nu este asa pentru ca nu poate fi, obiectiv, asa. Pentru ca la noi, daca esti bun, esti calcat in picioare. Sa ne imaginam o tanara care devine vanzatoare. Isi iubeste meseria si isi propune sa fie cat mai draguta si mai serviabila cu clientii. Zambetul profesional, acel zambet care vinde marfa, i se va sterge insa curand de pe fata dupa ce vreo cinci-sase insi ii vor tranti cate-o badaranie sau vor incepe sa urle la ea ca nebunii, chiar din prima zi de lucru. Sunt toate sansele ca dupa o luna de zile zambetul sa-i dispara complet, iar dupa un an sa avem vanzatoarea noastra standard, acra si scarbita, care te repede de nu te vezi. Badaranii de care-am vorbit nu sunt nici ei badarani din nastere. Si ei sunt bieti oameni la care s-a urlat si care-au fost umiliti de cand se stiu. Au devenit scarbosi pentru ca au simtit pe pielea lor ca nu tine sa fii dragut cu ceilalti. Pentru ca, la toate ghiseele, au rezolvat numai urland. Pentru ca doar fiind mitocani au
avansat social, calcand peste cei blanzi. In armata, soldatii sunt extrem de chinuiti „in perioada” de sergentii lor. Cand ajung ei insisi sergenti, ii chinuiesc pe noii recruti si mai abitir.

Si tot asa, in toate straturile sociale si la toate nivelurile, romanii isi sunt propriii calai si propriile victime intr-o societate profund alienata psihic, o societate isterica. Cred ca asta ne distinge, ca romani, in lume, la ora actuala: tensiunea continua la nivelul vietii cotidiene. Starea continua de explozie, care ne provoaca ulcere si atacuri cerebrale.
Conflictul generalizat al fiecaruia cu fiecare. Nu vreau sa spun prin asta ca suntem fundamental rai. Fireste, ne-au impins spre asta saracia si lipsa de orizont, carentele de educatie, perplexitatea maselor taranesti dezradacinate si aduse in ghetourile marilor orase. Pot fi si alte explicatii obiective. Dar e inca ceva, mai subtil, mai intunecat in tot
acest chimism social. Inraiti de lumea in mijlocul careia traim, cu timpul incepe sa ne placa sa fim rai. Sadismul nostru rabufneste atunci in insulta si obscenitate. Incepem sa ne mandrim cu grobianismul nostru si, exhibitionisti ai moralei, ne dezbracam voluptuos de caracter in aplauzele excitate ale publicului. Curand, devenim la fel de cinici, la fel de
incapabili de a distinge binele de rau ca tarfele, securistii si noii imbogatiti. Ascensiunea (sau doar supravietuirea) noastra sociala e marele premiu castigat cu pretul mitocaniei noastre. Iar cercul acestei nevroze nationale nu ar putea fi spart decat printr-o lunga terapie care, ca orice demers psihanalitic, ar fi lunga, scumpa si cu un rezultat incert. Nu cred ca ne-o putem permite deocamdata.

Mircea Cartarescu, 07 iun 2005

Imn mortilor – Radu Gyr

cross.jpg
Morminte dragi, lumina vie,
sporite-ntr-una an de an,
noi v-auzim curgand sub glie,
ca un suvoi subpamantean!
Ati luminat cu jertfe sfinte
pamantul, pana-n temelii,
caci arde tara de morminte,
cum arde cerul de faclii.

Ascunse-n lut, ca o comoara,
morminte vechi, morminte noi,
de vi se pierde urma-n tara,
va regasim mereu in noi!

De vi s-au smuls si flori si cruce
si daca locul, nu vi-l stim,
tot gandul nostru-n el v-aduce,
ingenuncheri de heruvim.

Morti sfinti in temniti si prigoane.
Morti sfinti in lupte si furtuni,
noi am facut din voi icoane,
si va purtam pe frunti cununi.

Nu plangem lacrima de sange,
ci ne mandrim cu-atati eroi.
Nu! Neamul nostru nu va plange,
ci se cumineca prin voi.

(Radu Gyr, Imn mortilor, poezie compusa in inchisoarea Aiud)

Fetite si femei in Islam


Doarece in Orientul Mijlociu fetele sunt considerate fara valoare vis-a vis de baieti este posibil ca folosirea lor incestuoasa in timpul copilariei sa fie si mai accentuata.
Un raport arata ca 4 din 5 femei din din Orientul Mijlociu isi amintesc ca au fost fortate la felatie (sex oral) intre 3 si 6 ani de catre frati sau rude mai in varsta.

O doctorita de origine araba care intocmit recent un extins studiu referitor la seducerea copiilor spunea ca „cele mai multe fetite sunt expuse unor …
incidente de tipul abuz sexual” in primii ani de viata, faptuitorii fiind „fratele, varul, unchii materni si paterni, bunicul, si chiar tatal”.
Daca nu este vorba de un membru al familiei este gardianul sau portarul casei, profesorul, fiul vecinului sau orice alt barbat”.
Molestarile incep cu masturbarea sau felatia (sex oral) si se termina cu actul sexual propriuzis.
„In cele mai multe cazuri fetita cedeaza si ii este frica sa se planga oricui, deoarece daca urmeaza o pedeapsa, cea pedepsita o sa fie ea.
Ea singura isi pierde onoarea si virginitatea. Barbatul nu pierde niciodata nimic.
Incidentele sunt caracterizate ca fiind „frecvente, dar raman ascunse in cotloanele secrete ale mintii copilei, deoarece ea nu cueaza sa spuna nimanui ce ii s-a intamplat ….”

Fetele sunt agresate sexual la scoala, pe strada si casatoriile la copilarie au fost tot atat de dificil de curmat ca si in India.
Molestarile sunt acompaniate de severe daune fizice si psihice, conform unui grup de experti medicali de la Ministerul Justitiei din Egipt, si de obicei
molestatorii scapa nepedepsiti chiar si in rarele ocazii cand sunt denuntati autoritatilor „ca sa se evite scandalul”
Deoarece fata trebuie sa fie virgina la casatorie, se apleleaza chirurgie reparatorie in cazurile in care molestarile au dus la pierderea virginitatii.

Ca si in Orientul Indepartat, tinerele servitoare sunt obiectele sexuale favorite, atat pentru barbatii a caror sotie este absenta, la ciclu, insarcinata sau frigida cat si pentru adolescentii care se simt mai putin vinovati sa faca sex cu micile servitoare decat cu surorile
Femeile arabe sunt constiente ca sotii lor prefera sa faca sex cu bietei sau fetite decat cu ele.
Pedeapsa aplicata de femei barbatilor pentru pedofie vine cand fetitele se afla pe la varsta de 6 ani, varsta la care femeile din casa, apuca fetita, ii desfac picioarele si ii taie clitorisul si cateodata labiile cu o lama.
Acesta „operatie” duce de obicei la pierderea capacitatii de a mai simti placerile sexului pana la sfarsitul vietii.
(nota traducatorului: interesanta pervertire a aplicarii pedepsei, nu asupra faptuitorului ci asupra victimei, dar definitorie pentru situatia femeii in Islam.
Neputand pedepsi barbatul se pedepsesc pe ele, privandu-l de o parte din placerile sexului)

Practica taierii clitorisului nu este parte a doctrinei Islamice, nu este mentionata in Koran, dar este folosita inca din perioada pre-dinastica din Egipt, fiind casite mumii carora le lipseau clitorisul si labiile.
In prezent in multe tari din Africa si Orientul Mijlociu aceasta practica a circumciziei este continuata.
Un studiu recent efectuat in Egipt a aratat ca fetitele si femeile din familiile cu un grad redus de educatie sunt circumcise in proportie de 97% iar cele din familiile cu un grad ridicat de educatie in proportie de 66%.
Nu exista date ca obiceiul ar fi in descrestere.
Hosken spune ca ” mai multe fetite sunt astazi mutilate decat in toata „istoria” si estimarile arata ca in prezent exista peste 74 de MILIOANE de femei mutilate in tarile unde exista date.”

De multe ori impreuna cu clitorisul sunt taiate si labiile, asa numita Circumcizie Faraonica sau „Infibulare” (impiedicarea actului sexual) si carnea ramasa este cusuta impreuna lasandu-se doar un mic orificiu pentru nevoi.
Deschiderea vaginului trebuie taiata din nou pentru a permite actul sexual si mai apar complicatii si la nastere cand deschiderea trebuie refacuta (taiata) integral pentru a permite copilului sa iasa.
Dupa nastere zona vaginului este cusuta din nou „pentru a da barbatilor mai multa placere in timpul actului sexual” si retaiata la fiecare nastere.
In timpul acestor mutilari femeile sufera dureri ingrozitoare si de multe ori mor din cauza complicatiilor de tipul tetanos, septicemie si hemoragii, isi pierd cunostinta din cauza socului (nu se foloseste anestezic) si sufera de diverse infectii ale tractului urinar sau genital, ce duc la infertilitate.

Motivatia data pentru aceste mutilari sexuale este aceea ca fetitele sunt in mod natural atat de active sexual incat este necesar ” sa fie eliberate de scalvia sexului” si „oprite sa se mai masturbeze”.
O sursa a motivat ca „fetitle cad de pe bicicletele lor din cauza supra stimularii sexuale daca nu le este taiat clitorisul”.
Deoarece in mod normal operatia duce la frigiditatea fetei se poate spune ca isi atinge scopul de a reduce placerile sexuale ale femeii.
De obicei barbatii nu doresc sa se insoare cu femei avand clitorisul intact, crezand ca vor ele vor fi prea active sexual si ei, barbatii vor fi inselati.
In anumite tari exista obiceiul ca in noaptea nuntii barbatul sa deschida (taie) cu un cutit vaginul nevestei (cusut urmare a circumciziei) si sa aiba mai multe contacte sexuale pentru a prevenii reinchiderea acestuia (normala avand in vedere cat a stat cusut si ca o taietura incearca sa se inchida singura) .
Mutilarea initiala a organelor genitale ale fetitei este facuta de femeile din familie sub supravegherea mamei acesteia.
Motivul inconstient pare a fi razbunarea pentru abuzurile sexuale ale barbatilor, deoarece interviurile facute au relevat de multe ori amintiri despre abuzuri sexuale in copilarie.


Blog Stats

  • 100.309 hits

Categori

counters for web pages

Top Clicks

  • Niciunul

Introduceti adresa de Email aici.